Cine este Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale 2025 din România: primul președinte matematician cu aur „pur” la două olimpiade internaționale și primul care a declarat că Educația trebuie tratată ca problemă de securitate națională

Nicușor Dan a devenit duminică primul președinte din istorie câștigător cu aur „pur” al olimpiadelor internaționale de matematică. De asemenea, este primul președinte al României care a câștigat această funcție din poziția de candidat independent. Pro-europeanul Nicușor Dan a reușit să câștige peste 54% din sufragii, după cum o arată numărarea a peste 90% din voturi, în cea mai strânsă luptă cu candidatul unui partid extremist, pe fondul creșterii mișcărilor extremiste încurajate de ideologia MAGA și de administrația Trump.

În 1987, primul an în care Nicușor Dan a participat la Olimpiada Internațională de Matematică (IMO) și a obținut punctaj maxim, rezolvând toate subiectele, România a ocupat locul 1 pe țări, după cum Edupedu.ro a relatat aici. Nicușor Dan a concurat atunci cu 237 de elevi.

În 1988 Dan a luat din nou punctajul maxim la IMO. De această dată a fost cel mai bun din cei 268 de participanți.

Născut în Făgăraș și absolvent al Liceului Industrial „Radu Negru”, Nicușor Dan a absolvit în 1992 Facultatea de Matematică de la Universitatea din București, iar în 1995 a absolvit Ecole Normale Superieure din Paris. În 1993 și-a obținut masteratul în matematică la Universitatea Paris 11. Doctoratul l-a obținut în 1998, la Université Sorbonne Paris Nord, potrivit site-ului propriu.

Din 1998 și până în 2016, a fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române.

În 2007 – 2008 a fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România. Din 2000 până în 2006  a fost director executiv și fondator al Școlii Normale Superioare București. 

În 2015 – 2017 a fost președinte fondator la Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), devenită Uniunea Salvați Romania (USR), iar în mandatul 2016-2020 a fost deputat. În septembrie 2020 a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei la al treilea scrutin la care a participat, în fața social-democratei Gabriela Firea. A repetat victoria în 2024, când a câștigat al doilea mandat de primar al Bucureștiului.

A devenit o figură publică în 2008, când a lansat Asociația Salvați Bucureștiul (ASB) – organizație ce a avut un rol-cheie în reformarea legislației de urbanism și protecția mediului urban.

Intrarea în politică și ascensiunea în administrație

În 2015 a fondat Uniunea Salvați România (USR), partid din care a părăsit ulterior în 2017, invocând diferențe de viziune, în special față de orientarea progresistă a formațiunii. În 2016 a fost ales deputat USR, iar patru ani mai târziu a câștigat Primăria Capitalei ca independent, susținut de o coaliție de dreapta. Realegerea din 2024, cu peste 46% din voturi, i-a consolidat statutul politic.

Mandatul său s-a remarcat printr-o abordare tehnocrată, cu accent pe rezolvarea administrativă a problemelor. A vorbit în campanie de mai multe ori despre cum a redus datoria activă a PMB și a crescut ratingul instituției. Tot în 2024, a reușit să organizeze un referendum pentru administrarea financiară mai bună a Capitalei, referendum care a fost votat de cetățeni în număr mare, însă coaliția de guvernare nu a pus în aplicare rezultatul referendumului.

Campanie prezidențială, mesaje-cheie și poziționare ideologică

Actualul edil general al Capitalei – aflat la al doilea mandat – a anunțat pe neașteptate, pe 16 decembrie 2024, că intră în cursa pentru Cotroceni ca independent.

Ulterior, o parte din conducerea USR a decis să îi acorde sprijinul cu majoritate largă în Comitetul Politic, în dauna propriului candidat aflat în cursă. Formațiunea a motivat că nu poate risca o finală prezidențială între Victor Ponta și George Simion, ambii considerați candidați antieuropeni. USR nu a putut concretiza sprijinul pentru Nicușor în primul tur decât din punct de vedere moral, fondurile partidului neputând fi direcționate către un alt candidat.

În campania electorală pentru președinție, a mizat pe sloganul „România onestă” și s-a prezentat ca un susținător al valorilor pro-europene, al apartenenței la NATO și al transparenței în actul guvernamental. Deși este ortodox practicant, a criticat amestecul excesiv al religiei în politică. În privința subiectelor sensibile, precum drepturile LGBT sau parteneriatul civil, a adoptat o poziție moderată, susținând că deciziile ar trebui să aparțină societății, nu politicienilor.

S-a pronunțat pentru reformarea serviciilor de informații, acuzând un „eșec sistemic” în gestionarea alegerilor prezidențiale din 2024. Pe plan extern, a pledat ferm pentru susținerea Ucrainei și întărirea apărării naționale, menținerea și dezvoltarea drumului european al României și a parteneriatului nordatlantic, plus a celui strategic cu SUA.

În declarația de avere, Nicușor Dan deține un teren în Predeal, o mașină veche din 1986, nu are locuințe în proprietate și are credite bancare. Veniturile sale provin în principal din salariul de primar.

Campania sa pentru prezidențiale a fost marcată de două controverse majore. Prima – prezența constantă în anturajul său a lui Daniel Ene, colonel SRI în rezervă, fapt documentat de o investigație Recorder, care a stârnit speculații privind o eventuală legătură între candidatul independent și serviciile secrete. Într-una dintre dezbaterile televizate, Nicusor Dan a explicat că nu știa de legătura cu serviciile a celui care apărea în mai multe fotografii de campanie alături de el, că a venit voluntar la câteva acțiuni și că după apariția fotografiilor s-a retras.

A doua controversă – apropierea de consultantul politic Matei Păun, un om de afaceri cu cetățenie germană și reședință în SUA, implicat în afaceri în foste republici sovietice, inclusiv în Rusia și Belarus. Postările acestuia cu tentă pro-Putin au generat reacții, iar Nicușor Dan a admis că păstrează legătura cu Păun, dar că aceasta ar fi una necontractuală, doar bazată pe sfaturi sau consultări ocazionale.

Pe tema avortului, s-a exprimat în timpul dezbaterilor televizate din campania electorală și a susținut deschis dreptul femeii de a decide asupra corpului ei.

O declarație care a atras atenția a fost cea în care a sugerat că l-ar putea numi consilier prezidențial pe Klaus Iohannis, invocând relațiile externe recente ale fostului președinte. Ulterior, a retractat ideea, catalogând-o drept „nefericit exprimată”.

De la bun început, de la anunțarea candidaturii, Nicușor Dan a declarat că l-ar propune pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, dacă va ajunge la Cotroceni, și că va încerca formarea unui guvern din partidele pro-europene: PNL, PSD, USR și UDMR. Duminică seară, la Antena 3, a declarat că urmează să înceapă discuții informale pentru formarea noului guvern, subliniind că va avea un dialog direct și cu Ilie Bolojan, actualul președinte interimar al României.