Elevilor din România nu li se vorbește, nici la școală, nici acasă, despre importanța de „a fi informat”, de a căuta informații despre lumea din jurul lor, nu doar divertisment / 5 din 10 elevi de liceu nu fac nimic când identifică o informație falsă –  studiu al Centrului pentru Jurnalism Independent

Jumătate dintre liceenii români nu fac nimic atunci când identifică o informație falsă. Elevilor din România nu li se vorbește, nici la școală, nici acasă, despre importanța de „a fi informat”, de a căuta informații care nu sunt doar divertisment, ci și despre lumea din jurul lor, conform unui amplu studiu desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu privire la relația tinerilor români cu informația și obiceiurile de consum media ale acestora. 

• Raportul CJI conține informații despre obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, precum și tipurile de activități preferate (socializare, divertisment, informare etc).

• Metodologie: Cercetarea cantitativă a fost realizată prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar, chestionare online aplicate la clasă (CAWI) in perioada 22 februarie – 26 martie 2024. La sondaj au participat 1.852 de elevi, eșantionul fiind reprezentativ la nivel național pentru populația de elevi a României pentru clasele III-IV și V-XII și pe categoriile socio-demografice (gen, vârstă, regiune, clasă etc.). Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și are un nivel de încredere de 95%. 

Majoritatea tinerilor din România se consideră deloc sau foarte puțin informați cu privire la politica din țară, astfel că 7 din 10 dintre aceștia sunt de părere că le lipsesc o mare parte din informații, potrivit raportului de cercetare. 

• „Subiectele despre care elevii se consideră mult sau foarte mult informați sunt: trendurile și meme- urile de pe rețelele sociale (59,1% la liceu, 50% la gimnaziu); sănătate (43,6% la liceu, 41,9% la gimnaziu); pop culture, influencerii și comunitățile online (40,5% la liceu, 38% la gimnaziu); educație (39,1% la liceu, 38,5% la gimnaziu), sport (28,6% la liceu, 38,8% la gimnaziu).

• Subiectele despre care elevii de liceu și gimnaziu consideră că nu sunt deloc sau sunt foarte puțin informați sunt: politica din țară (71,4% la liceu, 78,7% la gimnaziu); alegerile din 2024 în România (73,9% la liceu, 78,6% la gimnaziu); politica din străinătate (76,1% la liceu, 84,2% la gimnaziu)”.

Cum se raportează elevii la informațiile false / 6 din 10 tineri cred că o informație este adevărată dacă confirmă ceea ce știau deja despre subiectul respectiv

Principalele constatări din raport:

• „Elevii de liceu spun că cel mai des întâlnesc informații false în online despre viața vedetelor/ influencerilor (17%), crize umanitare (15%) sau politică (15%). 

• Elevii de gimnaziu par să nu identifice neapărat domenii sau subiecte generale despre care circulă informații false. Aceștia au povestit mai degrabă despre experiențe personale în care au întâlnit informații false pe care le-au crezut inițial, care aveau legătură cu un eveniment concret din viața lor, cu implicații imediate (anularea unui zbor, zile de vacanță suplimentare etc.) sau care țineau de interesele lor personale (sport, muzică etc.).

Primele trei criterii conform cărora elevii de liceu decid dacă o informație este adevărată sunt: faptul că informația confirmă ceea ce știau deja despre subiect (58,9%); faptul că informația apare în mai multe surse (56,6%); faptul că pot identifica sursa sau autorul informației (47%). 

Dacă informația a apărut în mass-media este relevant doar pentru mai puțin de un sfert dintre ei (21,8%), iar 14,3% dintre elevii de liceu consideră că simpla publicare a unei informații pe internet o face să fie adevărată. 

Pentru elevii de gimnaziu, cele mai importante criterii conform cărora ei cred că o informație este adevărată sunt: faptul că informația este prezentată clar și e ușor de înțeles (56,6%); faptul că informația apare în mai multe surse (48,9%); faptul că pot identifica sursa sau autorul informației (35,7%). 

O treime din elevii de gimnaziu (30,1%), cu aproximativ 10% mai mult decât elevii de liceu, consideră că o informație este adevărată dacă apare în mass-media (TV, radio, presă). 

Un sfert dintre elevii de gimnaziu cred că o informație este adevărată dacă este publicată pe internet (25,4%). În același timp, din discuțiile de grup reiese că un criteriu important pentru elevii de gimnaziu este ca informația să le confirme ceea ce știau deja despre subiectul respectiv, adică biasul de confirmare, o tendință cognitivă umană confirmată de știință”, potrivit rezultatelor studiului.

Ce este biasul de confirmare? 

Biasul de confirmare este o tendință cognitivă prin care oamenii caută, interpretează și își amintesc informațiile într-un mod care confirmă propriile convingeri sau ipoteze, ignorând sau subestimând informațiile care le contrazic. Acest fenomen poate influența procesul de luare a deciziilor și poate duce la concluzii eronate, deoarece persoana afectată de biasul de confirmare va acorda mai multă greutate dovezilor care susțin punctul său de vedere și va respinge sau va minimiza dovezile contrare. 

Necesitatea informării corecte pe subiecte legate de zona politică este esențială pentru a-i ajuta pe elevi să se orienteze în haosul informațional. La fel cum educația media devine esențială pentru a-i ajuta pe tineri nu doar pentru a filtra informațiile care ajung la ei, ci și pentru a înțelege mecanismele prin care creierul nostru ne îngreunează uneori acest proces de identificare a informațiilor de încredere, explică Cristina Lupu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, organizația care a elaborat studiul, într-un comunicat de presă.

Tehnicile utilizate de elevii de liceu si gimnaziu pentru verificarea informațiilor 

Atunci când o informație le trezește suspiciuni, opt din zece elevi de liceu spun că verifică preponderent sursa informațiilor, șase din zece se uită să vadă dacă informația a mai apărut și în alte surse și mai mult de cinci din zece verifică autorul informațiilor. 

Patru din zece elevi de liceu întreabă un prieten, familia sau alt adult pentru a verifica informația și doi din zece elevi de liceu consultă platformele de fact-checking. De asemenea, doar o mică parte dintre elevii de liceu folosesc instrumente digitale de verificare a imaginilor sau videourilor: 15% verifică imaginile/videourile prin metoda reverse image search și doar 8,4% verifică imaginile/ videourile cu diverse aplicații de detectare a conținutului generat prin AI. Doar 4% dintre elevii de liceu afirmă că nu verifică deloc informațiile care ajung la ei și care le trezesc suspiciuni.

Cinci din zece elevi de gimnaziu verifică preponderent sursa sau autorul informațiilor sau dacă informația a apărut și în alte părți, iar patru din zece întreabă un prieten, un membru al familiei sau un alt adult. Un număr mic de elevi folosesc metoda Reverse image search pentru a verifica informațiile (14,9%).” 

Ce înseamnă pentru elevi verificarea sursei de informare

„De cele mai multe ori, când vorbesc despre verificarea sursei, elevii se referă la faptul că verifică informația din mai multe surse, fără să pună sub semnul întrebării credibilitatea surselor. Dacă o informație apare de mai multe ori în aceeași formă, cu același conținut, în mai multe surse, atunci tind să o considere adevărată și nu mai fac pași pentru a verifica veridicitatea acesteia.

Cinci din 10 elevi de liceu nu fac nimic atunci când identifică o informație falsă și aproape trei din 10 spun că dau report unei postări ce conține informații false”, se precizează în raport. 

Recomandările studiului pentru profesori și scoală

• „Profesorii au un rol crucial în dezvoltarea competențelor de educație media ale elevilor lor – școala este locul în care aceste competențe se pot dezvolta în mod natural. Profesorii sunt percepuți de elevii lor ca fiind adulți cu care pot verifica credibilitatea unor informații, în special a celor legate de subiectele învățate la școală.

Recomandare: Cadrele didactice au nevoie de sprijin pentru a putea dezvolta competențe de educație media elevilor lor, dar și pentru a integra în ore diverse formate ale conținutului digital. Este important ca programele de formare continuă a cadrelor didactice centrate pe integrarea educației media (digitale) în curriculum, pe utilizarea platformelor online și pe metode de combatere a dezinformării să devină o prioritate. 

Formarea inițială a profesorilor trebuie să conțină, pe lângă metode de utilizare a tehnologiei și a conținutului media la clasă, și elemente de educație media (digitală), pentru a ne asigura că profesorii care vor intra în sistemul educațional în următorii ani au competențele de bază pe care le pot dezvolta și elevilor lor. 

• Când se referă la informare, elevii o echivalează de cele mai multe ori cu informarea pe care o fac în context școlar, pentru teme, sau pentru subiectele care sunt apropiate de interesele lor. Informarea, în sensul clasic, despre actualitate și mersul societății, prin produse jurnalistice, este relativ puțin prezentă, ceea ce este natural. Elevilor nu li se vorbește, nici la școală, nici acasă, despre importanța de „a fi informat”, de a căuta informații care nu sunt doar infotainment, ci și alte tipuri de informații, precum cele de actualitate sau despre lumea din jurul lor.

Recomandare: Este important ca elevii să fie învățați despre valoarea informării, despre cum „să fii informat” le poate folosi, atât acasă, cât și la școală.

Revistele școlare – în formate diverse, multimedia, de tip podcast etc., în care elevii să practice căutarea și documentarea informațiilor referitoare la subiecte interesante pentru ei și pentru colegii lor – pot fi o bună practică, pentru a-i învăța pe copii atât despre jurnalism, cât și despre cum ar trebui să arate materialele de presă care respectă standardele profesionale. De asemenea, producția de conținut (podcasturi, videoclipuri, articole) îi poate încuraja pe elevi să creeze conținut în mod responsabil.

• Subiectele despre care elevii consideră, într-o proporție foarte mare, că sunt foarte puțin sau deloc informați sunt: politica din țară; alegerile din 2024 în România și politica din străinătate. Dar, oricât de mari sunt cifrele care ar putea arăta dezinteresul elevilor, la fel de mare este și lipsa de interes a școlii sau a adulților de a aborda subiecte care țin de educație civică, de procesul electoral, ori de cadrul democratic. Adeseori, aceste subiecte sunt văzute ca „politice” și, ca atare, sunt evitate. Unul dintre elevii din focus grup povestește că bunicii îi spuneau cu cine ar trebui să voteze și atât, nu cum să se informeze despre candidați, de exemplu.

Recomandare: Pentru ca tinerii să fie interesați de aceste subiecte, este important ca ele să fie discutate atât în familie, cât și la școală, în orele de educație civică (la gimnaziu) sau de istorie (la gimnaziu și liceu), pentru a li se forma deprinderile de a face alegeri informate, odată ce devin adulți. 

De asemenea, necesitatea informării corecte pe aceste subiecte este esențială pentru a-i ajuta pe elevi să se orienteze în haosul informațional. Interesul pentru subiectele ce țin de exercițiul democratic și practica politică crește odată cu vârsta, de aceea formarea unor deprinderi de consum al informațiilor cu caracter politic poate începe la orice vârstă. 

Abordarea acestor subiecte trebuie realizată adaptat și adecvat vârstei elevilor. Prezentarea exemplelor din sfera politică/socială trebuie să aibă loc într-o formă accesibilă, scurtă și care să arate impactul (imediat sau apropiat) asupra lor și a apropiaților lor, evitându-se însă ideologizarea sau îndoctrinarea.” 

Sursele de informare pentru elevi

Cele mai utilizate rețele sociale pentru informare sunt YouTube, TikTok și Instagram. Acest top ne arată preferința pentru conținutul audiovizual, confirmat și prin discuțiile de grup. Deși Instagram este cea mai utilizată rețea socială de către elevii de liceu, aceștia se informează proporțional mai mult de pe YouTube. În cazul elevilor de gimnaziu, situația este similară, se păstrează preferința pentru conținutul audiovizual – YouTube este cea mai folosită rețea socială în general, iar TikTok este rețeaua socială pe care o preferă pentru informare.

Mai puțin de un sfert dintre elevi sunt conștienți de sursele de informare pe care le preferă și nu fac aproape deloc distincția dintre instituții media și alte tipuri de surse pe care le folosesc pentru informare (precum Google, TikTok etc.). De asemenea, puțini elevi cunosc și rețin sursele pe care le folosesc pentru a se informa. Acest rezultat nu descrie un fenomen care are de-a face exclusiv cu comportamentul de informare al copiilor și al tinerilor, ci se manifestă similar și la adulți, lucru prezentat în diferite studii.

Metodologia studiului „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”

„Cercetarea a fost elaborată în perioada ianuarie – septembrie 2024. Colectarea datelor despre elevii din clasele a III-a și a IV-a a fost efectuată de CJI, sub coordonarea cercetătoarei Mihaela Negru, cu sprijinul Asociației Europene a Profesioniștilor din Educație EDUMI. Colectarea datelor despre elevii de gimnaziu și de liceu a fost efectuată de agenția de cercetare Cult Market Research pentru CJI. Agenția a oferit CJI rapoarte și analize inițiale, care au stat la baza acestui document. 

Cercetarea cantitativă – sondaj în rândul elevilor

În total, la sondaj au participat 1.852 de elevi. Subeșantionul elevilor din clasele a III-a și a IV-a a fost constituit din 552 elevi, subeșantionul elevilor din clasele de gimnaziu a fost compus din 740 de elevi, iar subeșantionul elevilor de liceu a fost compus din 560 elevi, fiind reprezentativ la nivel național pentru populația de elevi a României pentru clasele III-IV și V-XII. Eșantionul este reprezentativ, de asemenea, pe categoriile socio-demografice (gen, vârstă, regiune, clasă etc.).

Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și are un nivel de încredere de 95%. Perioada de culegere a datelor cantitative a fost 22 februarie – 26 martie 2024. 

Cercetarea calitativă – focus grupuri

Au fost realizate 11 focus grupuri online. Participanții au fost elevi din clase de gimnaziu și liceu, dar și părinți ai elevilor din clasele primare. Perioada de desfășurare a focus grupurilor a fost 18-28 martie 2024”, potrivit raportului. 

DOCUMENT – Raport studiu „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”

Citește și:

Tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, deși România e țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute și nu are vreo strategie pentru alfabetizarea media – Raport al Comisiei Europene