Are ministrul Daniel David curajul și resursele de a schimba pe baze științifice educația din România? Reformarea reală a educației e o necesitate dincolo de orice dubiu, dacă vrem să ne proiectăm într-un viitor democratic și la următoarele alegeri. Iar îngrijorarea că răspunsul ar putea fi negativ domină prima săptămână după cele mai tensionate alegeri prezidențiale din istoria țării. Chemat să ridice nivelul educațional al României care tocmai a scos capul din norii negri ai extremismului, ministrul independent Daniel David a lansat un raport de diagnoză care a avut nevoie de 2 conferințe și de discuții de 4 ore doar cu presa pentru a putea lansa spre public câteva idei concrete de ajutări a politicilor publice existente.
Un raport în care nu regăsim referirile explicite promise la modelele europene de urmat, cu soluții mai degrabă sugerate și la probleme pe sărite. Amintim că diagnoza aceasta a fost invocată de ministrul Daniel David în majoritatea interviurilor, declarațiilor și discursurilor sale publice din ianuarie până în prezent, la orice întrebare concretă despre cele mai acute probleme din învățământ.
La finalul a 10 ani de dezbatere a României educate – care a lăsat jumătate din țară fără nicio apărare în fața extremismului – și după 4 luni de promisiuni că vom avea un raport cu toate răspunsurile la întrebările lăsate în aer, ministrul David a venit cu un document cu schimbări importante, dar cu multe puncte sensibile asupra cărora decizia clară lipsește (pot funcționa eficient școlile în continuare cu aceeași schemă de HR ca acum 50 de ani, fără asistenți de profesori și consilieri prezenți în fiecare școală? este sustenabilă menținerea aceluiași program școlar, dacă avem în vedere combaterea dependenței digitale și a manipulărilor online? rămân Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a doar la disciplinele de acum? ministrul care se declară împotriva specializării prea-timpurii menține posibile examenele de admitere la clasa a V-a? continuăm școala și următorii 5 ani fără nicio acțiune de gestionare integrată a problemelor educație-nutriție-sport-remedial-educație media? modifică legislația pentru a debloca analiza plagiatelor? cum readuce profesorii la activitatea lor principală de educare a copiilor prin eliminarea birocrației? dacă reformează evaluările, atunci pornind de la ce exemple și cu ce rezultate scontate?).
Rezultatul celor 4 luni de lucru la diagnoză contrastează cu concretețea declarațiilor sale de până acum și cu orizontul pe care el însuși l-a creat. Deși discursul este extrem de important, esențiale rămân deciziile. Faptele.
Punctând lecția publică pe care ministrul Daniel David a livrat-o în dezbaterile pe curriculumul liceal despre modul în care se conduce, în vremuri de criză, o discuție fundamentată pe logică și ocolind patima, nu pot să nu remarc lipsa pasului doi: ce faceți concret, domnule ministru? Care este planul și cu ce rezultate estimate?
Ce am aflat din explicațiile ministrului Daniel David pe marginea raportului promis:
- Evaluarea la clasa a VIII-a va fi schimbată posibil de anul viitor, prin introducerea unui examen multi-disciplinar – dar nu știm încă la ce discipline.
- Ținta pe următorii 10 ani este atingerea unei notări la clasă care să facă portofoliul educațional credibil și desființarea Evaluării Naționale posibile.
- „Examenul Iohannis” suplimentar pentru admiterea la liceu va fi menținut de ministrul Daniel David – fără să fie clar care este fundamentarea sa științifică și pedagogică
- Bacalaureatul rămâne de asemenea cel din Legile Iohannis, la fel ciclurile de învățământ.
- Inspectoratele școlare nu se mai desființează, cum prevede acum Legea Iohannis. Pe lângă rolul crucial de inspecție și control, ele vor îngloba Casele Corpului Didactic (adică formarea continuă a profesorilor) și centrele de resurse și asistență educațională. Instituțiile-mamut rezultate vor fi conduse oficial de persoane desemnate de partidele politice, deși sloganul din raportul ministerial, la acest capitol, este următorul: „Politicul se oprește la poarta școlii!”.
- Titularizarea va fi schimbată
- Institutele de cercetare sunt susținute în continuare a se comasa cu universitățile
- Universitățile trec în continuare prin procesul de evaluare conform cu misiunea pe care și-o declară, dar este în continuare neclar ce se schimbă din punct de vedere al finanțării celor trei tipuri de universități
În țara a cărei problemă principală relevată de toate testările internaționale și naționale este echitatea, tocmai măsurile consistente care să combată acest fenomen lipsesc din documentarea avansată de ministru. În afara campusurilor rurale, a școlilor de comună existente deja și a unui învățământ hibrid, inechitatea nu pare să fie abordată de alte măsuri substanțiale. Va fi, însă, hrănită de programul neschimbat și fără integrare al școlilor de astăzi, precum și de examenul dublu de admitere la liceu.
Mesajul cel mai îngrijorător este livrat chiar de modalitatea în care ministrul susține introducerea acestei admiteri duble la liceu. Pe lângă Evaluarea Națională cu testare din mai multe discipline, Daniel David s-a declarat de acord cu examenul suplimentar introdus de președintele Klaus Iohannis în Legile educației în vigoare. Paradoxal, acest examen suplimentar a fost abandonat exact acum 25 de ani de același Minister al Educației, care argumenta astfel:
- este „o repetare inutilă a examenului de Capacitate și o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”
De notat că acest examen suplimentar de admitere la liceu nu există în niciuna din cele 3 țări menționate de ministru ca potențiale modele pentru schimbarea Evaluării Naționale, care este folosită în prezent în România pentru admiterea la liceu.
Marile întrebări pe care examenul suplimentar de admitere la liceu le ridică, în privința echității și eticii:
- Este echitabil să intre în aceeași clasă de liceu două profiluri diferite de elevi: unii care vor fi luat note mari la toate disciplinele testate în Evaluarea Națională, alții care vor fi performat doar la o materie? Ei vor avea aceiași profesori și o metodă unitară de abordare la clasă, atâta vreme cât nu sunt anunțate tot acum angajări masive în sistem de profesori de ajutor, profesori de remedial, consilieri care să susțină acea jumătate de elevi cu note mari doar la o disciplină să remedieze eventualele carențe educaționale de la celelalte materii, să recupereze și să facă față nivelului la zi ridicat din aceste licee.
- În condițiile în care Ministerul Educației este în permanent contact cu OCDE în efortul de aderare la aceasta – organizația care are experții și cunoștințele pentru a aplica testarea internațională PISA -, de ce nu schimbă Ministerul Educației conceperea subiectelor de la Evaluarea Națională, astfel încât ele să reflecte în mod real nivelul de competență al elevilor și să nu ne mai trezim anual cu inflația de note peste 8, în condițiile în care PISA ne arată o dată la 3 ani că exact aceeași grupă de vârstă are 40% analfabeți funcțional? Conceperea subiectelor la o singură examinare națională – Evaluarea Națională la mai multe discipline – pe baze științifice poate elimina examenul suplimentar de la licee, pentru că liceele pot decide ele însele dacă la admitere iau în considerare notele de la o singură disciplină sau procente diferite din disciplinele testate. Deci de ce nu un singur examen, corect calibrat și multidisciplinar, la Evaluarea Națională, în loc de dublarea actualului cu un examen de admitere la liceu?
- Dacă predarea nu se face la clasă pe competențe, în condițiile în care curriculumul este unul bazat pe competențe, de ce nu introducem atunci la finalul gimnaziului testarea de mai sus, bazată pe competențe, știut fiind în literatura de specialitate că testarea influențează major predarea?
- Este etic să supunem elevii de 14-15 ani acestor examene duble (Evaluare Națională la 5 sau 8 competențe + examen decis de liceu), doar pentru că Ministerul Educației nu concepe la Evaluarea Națională subiecte care să arate nivelul real de competență al absolvenților de gimnaziu și pe baza cărora liceele să-și poată face selecția?
- Ce se întâmplă cu elevii care vor avea note medii la Evaluarea Națională și note mici la admiterea la liceu, din cauza a două momente proaste în evoluția lor școlară? Este etic să trecem elevii prin două posibile eșecuri la 14 ani, în condițiile în care 4 ani mai târziu pentru admiterea la cele mai multe facultăți ei susțin doar un tip de examen – Bacalaureatul?
- Ministerul Educației a mai aplicat o dată testarea dublă pentru admiterea la liceu, în 1999. Atunci, elevii au susținut la clasa a VIII-a examen de capacitate la română, matematică, istorie și geografie, iar după afișarea notelor au mai susținut examen de admitere la liceu. Același Minister al Educației a renunțat după doar un an la examenul suplimentar de admitere la liceu, argumentând oficial: este „o repetare inutilă a examenului de Capacitate și o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”.
- Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a avertizat public că dacă examenul dublu va permite o selecție mai bună a profilului și specializării, atunci pentru ceilalți 50% dintre copii „nu ne interesează dacă urmează specializarea care li se potrivește?”. Un astfel de examen dublu de admitere la liceu va polariza societatea nu pe baze valorice, ci pe o competiție inechitabilă a resurselor materiale: va conduce la crearea de clase „de falsă elită”, la care nu vor avea acces decât elevi care au trecut prin meditații masive la acea unică disciplină. În continuare, statul va pierde inteligența de la sat și din urbanul fără resurse, care nici măcar nu-și va susține copiii să se prezinte la un astfel de examen, în lipsa dresajului intensiv numit meditație.
- Care este coerența politicilor de examinare, pe termen mediu: de ce inventăm un nou examen cu care dublăm o Evaluare Națională multi-disciplinară, dacă ținta finală este ca notarea la clasă să elimine orice examinare la final de gimnaziu?
Lipsa soluțiilor explicite la toate problemele ridicate timp de 4 luni, ezitarea de a spune concret care sunt propunerile sale, precum și circumstanțierea permanentă a ideilor avansate trădează frica ministrului. O frică ce poate fi însă letală societal, în perspectiva următoarelor alegeri.
Realitatea pe care pare să o treacă cu vederea ministrul Daniel David este că se află într-unul din cele mai bune momente pentru schimbarea profundă a educației: societatea este obosită după 10 ani de dezbateri pe Legile Iohannis, este speriată de avântul extremismului și epuizată după cele mai tensionate alegeri din istoria țării. Și îi recunoaște autoritatea științifică.
Și dacă din partea societății am văzut că are deschiderea pe care și-o poate dori un ministru reformist, conjunctura istorică face ca și noul președinte, Nicușor Dan, să fi anunțat deja că l-ar păstra ministru în noul guvern.
De ce ezită, atunci, ministrul Educației să anunțe concret și cu încredere politicile publice pe care le are în vedere pentru educarea atât de necesară a României? De ce nu folosește presiunea pusă în direcția corectă de societate în impunerea rapidă a măsurilor de curățare a educației?
Ce vedem în prima săptămână după alegeri? Pariul vag al lui Daniel David – accept funcția de ministru în noul guvern dacă executivul îmi acceptă planul! Planul de reformare nu este însă finalizat și îi lipsesc predicate cheie pentru că nu are aprobarea Guvernului.
În urmă cu doar 4 zile, România a reușit să depășească pericolul extremismului, cu un vot de 53% în favoarea unui președinte proeuropean. Victoria educației obținută la un scor atât de strâns în fața enormităților lansate de campania partidului extremist AUR vine cu o obligație majoră pe umerii dvs: să arătați urgent curaj pentru schimbare în slujba exclusivă a copiilor și profesorilor. De asta depinde supraviețuirea democratică a României și peste 5 ani.
Redacția
C.I.
Ramona Florea
Cristian Presură
10 comments
Foarte bun articolul, cam lung dar merita. Domnul ministru…o fi bine intentionat dar e rector UBB, crede cineva ca a ajuns acolo pe un val de reforme menite sa salveze situatia? Nu l-ar fi votat majoritatea anagajatilor UBB care sunt incompetenti. La fel sunt si majoritatea profesorilor din scoli si licee. La fel si la minister. Iar democratia se bazeaza pe majoritate. Este rezultatul unui sistem putred mostenit din epoca comunista. Ce ma mira este galagia dlui Daniel David, parca nu trece zi fara un interviu plin de intelepciune sterila, de truisme fara sens. Doamna Deca era la fel de inutila dar macar o ascundea mai des. Prefer incompetentii tacuti in locul celor agasanti. O reforma serioasa nu poate fi facuta de dl Daniel David si nici nu cred ca pot partidele actuale sa propuna pe unul mai bun, ar trebui sa vina din afara sistemului. Poate un Funeriu, si de ce cred asta? Dl Funeriu n-a facut atatea cate isi atribuie dar macar a introdus disciplina la BAC. Si am vazut cum stam. Solutia e simpla la problema invatamantului preuniversitar dar nimeni nu vrea sa o aplice: evaluari nationale anuale la toate materiile. Clasele I-XII. Cu set unic de subiecte pe tara, gandit corect conform cerintelor PISA, asa cum zice si autoarea acestui articol. Camere de supraveghere, corectura la fel ca la BAC. Si atunci aflam situatia: cat de buni sunt profesorii si elevii. Si putem lua masuri pentru ambele categorii. Nu mai trebuie o singura evaluare in clasa VIII in functie de care se intra la liceu. Dispare presiunea pe elevi si pe parinti, dispar meditatiile inutile, toceala unor subiecte la romana si a etapelor de rezolvare la matematica. Elevii care vor la un liceu bun si mai tarziu la facultate vor trebui sa invete la un nivel constant, nu doar in anii terminali. Iar notele de la evaluari vor fi corecte, nu cum se dau in prezent la ore. Dar … cine sa faca aceasta reforma? Cu siguranta nu dl Daniel David care scoate Istoria si Geografia, sau Fizica, Chimia și Biologia pentru anumite categorii de elevi. Desi nu e “Caldura mare”, ce poti sa mai zici decat: “Amice, esti idiot.”
Teze – scoase
Semestre – scoase
Module – da , implicit vacante care vin mai des
Examen de evaluare nationala…… transformat intr-o gluma ?
Unde vreti sa ajungeti ? Doar asta mai motiveaza elevul sa faca ceva, pe langa TIKTOK si alte balarii. Parintii sunt din ce in ce mai pretentiosi, problema este ca implicarea in cei 7 ani de acasa este INVERS PROPORTIONALA cu pretentiile / doleantele / asteptarile acestora de la scoala, pentru al lor copil perfect.
Scoateti TOT ! si bacul , si evaluarea. La ce mai fac astia scoala ?! La tiktok cu ei , sa fie toti vloggeri. Ca doar avem atatea exemple ce isi etaleaza averile si ne invata din vorbe ca trebuie sa ” munciti munciti munciti , plecati de jos daca vreti Lamburghini ” . Ce motivatie sa mai aiba astia cand sunt bombardati de vloggeri bogati si reclame la pacanele facute de aceiasi vlogeri ?
Astia nu dau 2 bani ( nu lei, BANI ) pe profesori / scoala / orice. Considera ca acestia sunt niste scursuri ordinare venite doar sa ii deranjeze cu prostiile lor de materii. Tiktok e mai cool !!! Doar aceste examene ii mai tineau in priza pe o buna parte din ei , sa inteleg ca ministrul asta vrea sa faca evaluarea de a opta similara cu cea de a 6 a ? O rusine de evaluare cea de a 6a, si un ” autist ” ( de la Simion am invatat cuvantul ) o face. Ce bucurie pe licee , cu asa admitere clar vor avea sute de elevi pregatiti ( sa se lase de scoala ).
Examenul de absolvire al gimnaziului ar trebui desființat. Liceele ar trebui să organizeze examene de admitere. Cei care nu le promovează pot opta pentru învățământul profesional și eventual pentru continuarea studiilor în învățământul liceal seral.
Admiterea în instituțiile de învățământ superior ar trebui să se facă prin examen.
Inspectoratele școlare județene ar trebui desființate. Metodologia mișcării personalului didactic ar trebui simplificată foarte mult. Cadrele didactice titulare în învățământ ar trebui să își confirme pregătirea cel puțin o dată la cinci ani, pentru că societatea evoluează. Nu înțeleg de ce suplinitorii care au practic aceeași pregătire trebuie să meargă an de an la concurs, iar titularii să stea bine mersi până la pensie în locuri călduțe.
Hai nu mai spune, in ce domeniu sau tara angajatii trebuie sa reconfirme ceva la 5 ani? Mai ales profesorii, care dau printre cele mai multe examene si au o gramada de controale periodice! Asa ca nu mai bate matale campii. Ptr a fi la curent cu noutatile si a nu te plafona exista cursuri de perfectionare periodica, ca in orice domeniu. La cat consum nervos este in invatamant, daca scoti si siguranta locului de munca, nu mai vine si nu mai ramane nimeni.
Din fericire…cei mai mulți își fac datoria!!!
Nu e vina Educației, care …nu-mi place cuvântul, livrează, dar economia nu-i folosește fiindcă industria a fost desființată.
Mă gândeam cum, acum mai mulți ani, era un elev , strălucit la chimie, care intrase la facultatea de profil, și care voia să lucreze la… Rafo Onești, după ce va fi terminat facultatea… A plecat în Olanda, fiindcă Rafo a falimentat.
Și ca el, mii de tineri, în diverse domenii.
Cum vrei sa stimulezi sa ai medici, când tu blochezi atâtea posturi în spitale, cum vrei sa faci învățământul performant, legat de practica, atunci când tu predai educația tehnologică din manuale ,iar atelierele de pe vremuri nu mai exista. Cei care au prins acele ateliere de dinainte de 89, unde elevul mai bătea un cui, poliza, învăta sa sudeze, sa de-a cu pila,iar fetele învățau să gătească, sa croșeteze etc.stiu despre ce vorbesc. In Vest exista, la noi , FARA BANI VORBIM DOAR DESPRE MIMARE A IMPLICARII. VORBE GOALE!
Când ai 30 elevi in clasa, eficienta tinde spre cote mici. Și câte nu ar fi de spus: mentalitatea părinților, manelistul, lipsa sau răsturnarea valorile…
D. David nu e in stare sa schimbe ceva in bine. Este obsedat, ca si alti rectori si profesori din comisiile ministerului, de indici, de topuri, cum sinteti si dvs, de altfel. Or, indicii si topurile nu au nimic de-a face cu calitatea. In invatamantul universitar conteaza de peste 10-15 ani doar cantitatea in privinta publicatiilor – numarul de articole in revistele indexate in BDI, desi indexarile acestea nu au legatura cu calitatea, ci tin de criterii formale. Indicii pe anumite platforme se bazeaza si ei foarte adesea pe falsuri (suiveica citarilor, false citari, samd), dar lui si rectorilor, celor din UEFISCDI si alte foruri populate in majoritate de ingineri, le plac aceste criterii care incurajeaza impostura. Nu stiu ce va face pentru invatamantul preuniversitar, dar in cel universitar imi e clar ca nu va face mare lucru. Inca unul de la Cluj deci, care se crede buricul pamantului, dar este o mediocritate.
In acord cu Thea.
Adaug că frica ministrului se vede din asocierea specializării sale cu ezitarea …de a lua acesta șansă de a întări puterea psihologiei dezvoltării in definirea planurilor in educație. E uluitor de trist cum copilul încă nu e văzut ca beneficiar al educației, cum se trage de el ca de elastic la vârste când prioritatea e creșterea sănătoasă, atingerea competențelor depinzând de ea!
In toti anii acestia, si se pare ca si acum, educatia uita un lucru esential: invatamantul preuniversitar are ca scop principal dezvoltarea copiilor, a tuturor copiilor. Ar fi de dorit deci sa vedem o focalizare pe modul in care aceia care educa se centreaza pe felul in care prin materia lor contribuie la dezvoltare si nu pe ce tip de examen, de cate ori sau cum sa dam. Examenul ar trebui sa ofere un reper pentru ce e de facut pe mai departe pentru traseul unui elev. In plus, abia dupa ce ai o educatie bine facuta te poti gandi la examenele in sine. Altfel, mereu ramanem cu impresia ca facem scoala pentru examene.
Abia la facultate, examenele sunt evaluari ale nivelului de specializare atins, pe masura ce parcurgi anii de studiu, pentru ca studentii sunt deja adulti si pot sa se preocupe de propria dezvoltare continua. In preuniversitar, notele si examenele (evaluarea facuta din exterior) ar trebui sa ii invete pe copii cum sa se auto-evalueze pe masura ce cresc, nu sa fie sperietori (mai ales atunci cand se schimba de la un an la altul ca forma).
As mai adauga faptul ca e nevoie si sa ne centram pe date recente din psihologia dezvoltarii, in care de pilda nu se mai vorbeste despre stadialitatea lui Piaget decat ca secventialitate si nu ca stadii bine delimitate in dezvoltare; sau din post-cognitivism, unde se observa ca invatarea si cognitia sunt ancorate, si in mod interesant in mare masura senzorio-motorii intreaga viata, printre alte tipuri de ancorari.
Din fericire sunt multi profesori care isi fac bine treaba. Marea problema este ca pe aceia nu ii observa nimeni in afara de copiii si parintii norocosi ca au nimerit la ei. Ori educatia nu are mai trebui sa fie despre noroc si examene.
David ar trebui sa plece. Nu se ridica din pacate la inaltimea asteptarilor. Dupa 5 luni de investigatii si trageri de timp a aflat ca nu sunt resurse pentru CES. A lasat sa fie mutati itinerantii la institutia toxica CMBRAE / CJRAE creand haos dupa care zice ca vrea o singura institutie, nu patru.
Deca a lasat in lege o struto-camila pentru CES. Un mecanism care este gandit pentru un sistem descentralizat se va impotmoli in sistemul centralizat, incompetent si politizat. Oamenii din sistem se intreaba cum va putea fi aplicata struto-camila si David constata ca legea prost facuta nu se respecta?!
Ar fi nevoie de un ministru special pentru preuniversitar. In mod sigur nu e David acela.
Ezită pt ca e om politic deghizat in specialist sau tehnocrat sau are aspirații politice pe termen lung.
Azi, 22.05.2025 a declarat la o televiziune, Euro News, ca are planurile cadru pt liceu gata de lansare dar NU e cel mai prielnic moment acum sa le legifereze.