Învățător la 19 ani. Ștefan, absolvent de liceu pedagogic, predă la clasa I la o școală din București: Părinții elevilor au fost foarte reticenți la început și mi-au spus că nu știu să gestionez copiii / Fără sprijinul doamnei directoare și al colegelor învățătoare nu reușeam să trec peste acest an / Avem nevoie de sprijin real, nu doar de responsabilități în plus

Ștefan are 19 ani și anul trecut a terminat liceul pedagogic Carol I din Câmpulung, județul Argeș, și deja predă la clasa I la o școală din București. Proaspătul învățător a povestit într-un interviu pentru Edupedu.ro despre dificultățile cu care s-a confruntat în prima zi de școală. Spune că sprijinul directoarei și sprijinul colegelor învățătoare l-au ajutat să treacă cu bine peste acest an. Acesta a afirmat că are nevoie de un mentor ca să știe cum să gestioneze unele situații la clasă.

• În prezent, absolvenții de liceu pedagogic pot preda în învățământ imediat după ce finalizează liceul. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – candidații trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului și să aibă la dispoziție un post pe durată nedeterminată. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.

Ștefan a terminat anul trecut liceul pedagogic Carol I din Câmpulung, primul liceu pedagogic din țară. Spune că a venit la București pentru că „e nevoie de învățători aici, la Câmpulung nu prea, iar în Capitală sunt multe posturi scoase la concurs chiar dacă nu pe perioadă nedeterminată”.

După ce a dat titularizarea, a avut de ales între mai multe școli din zona în care locuiește. Spune că în liceu a făcut foarte multă practică, iar asta l-a ajutat să înțeleagă psihologia copilului, „de ce are anumite reacții, de ce face ceea ce face, ce motiv are”.

A vrut să fie profesor de Istorie, însă nu a reușit să meargă la cursuri în paralel cu meseria de învățător la clasa I, așa că va renunța deocamdată la facultatea de Istorie și se va axa pe Științele Educației. Tot din același motiv, al lipsei de timp, va urma cursurile cu frecvență redusă unde spune el, se face mult mai puțină practică decât a făcut el la liceul pedagogic.

Ștefan mai spune că a fost primit cu reticență de părinții elevilor de clasa I, care i-au reproșat în față că este prea tânăr și fără experiență. „Se simte tot mai mult nevoia unui curs care să-i pregătească pe viitorii învățători pentru relația cu părinții”, a spus tânărul cadru didactic.

Redăm interviul integral

Edupedu.ro: De ce ai ales un liceu pedagogic?

Ștefan: „Atunci când am fost nevoit să-mi aleg specializarea, fiind într-un oraș mic și neavând foarte multe opțiuni, nu am dorit să mă duc la profil de filologie sau școală profesională, așa că, pentru mine a fost singura opțiune – liceul pedagogic. 

Edupedu.ro: Nu ți-a fost teamă că ești prea tânăr? Că nu o să le faci față copiilor?

Ștefan: Din clasa a IX-a nu prea mi-a plăcut conceptul de pedagogie și voiam în primă fază să mă retrag de la liceu, însă practica pe care noi am făcut-o în liceu, timp de 4 ani în fiecare săptămână, m-a făcut să înțeleg mai bine cum se lucrează cu copilul, de ce este esențială pedagogia pentru absolut orice persoană, fie cadru didactic, fie părinte sau oricine altcineva. Începând din clasa a XI-a, când am început să și predăm efectiv, mi-am dat seama că mie îmi place să lucrez cu copiii și n-o să îmi fie foarte greu. 

Edupedu.ro: De ce spui că e importantă pedagogia pentru oricine? Ce înveți?

Ștefan, învățător: Pentru că trebuie să înțelegi copilul, trebuie să înțelegi de ce are anumite reacții, de ce face ceea ce face, ce motiv are. Pedagogia ne învață aceste lucruri. Ne explică de ce are copilul acea ieșire, de ce nu vrea să se exteriorizeze, de ce este interiorizat și de ce nu vrea să comunice, de exemplu. În clasa a IX-a avem disciplina „tehnici de comunicare”. Învățăm să ne dăm seama de limbaj, să vedem, să gestionăm o situație în care copilul suferă dintr-un anumit motiv – poate e victima unor agresiuni verbale sau fizice sau are probleme acasă, poate și în online. 

Edupedu.ro: Câte ore de practică aveați în liceu?

Ștefan: În clasele a IX-a și a X-a se fac 3 ore de practică observațională pe săptămână – atât la ciclul primar cât și la ciclul preșcolar – și până să se treacă la module era un semestru la ciclul primar cu un semestru la preșcolar. Acum se fac în clasa a IX-a, cred, trei module la primar, două la preșcolar și iar în clasa a X-a.

Edupedu.ro: Unde ați făcut practică? 

Stefan: Aveam mai multe școli și grădinițe, mai multe clase de la grupa mică până la clasa a IV-a. Din clasa a X-a aveam și disciplina metodica predării: limba și comunicare, limba română, matematica, sportul, muzica. Începând cu clasa a XI-a, trebuia să predăm o dată la 2-3 săptămâni, aveam ore speciale, în funcție de cum prindeam planificarea pe predări, care era făcută de către profesorul coordonator: la matematică, la română, la muzică, la geografie, istorie. Și ne era desemnată clasa pentru care trebuia să ne pregătim. 

Mergeam la profesorul de la clasă, întrebam tema din acea săptămână pe programă, apoi căutam manualul și alte resurse, vorbeam cu profesorii metodiști pentru a putea elabora planul de lecție. 

Edupedu.ro: Cum ai ajuns să predai la București?

Ștefan, învățător: Predau acum la clasa I, din toamna anului trecut. La București am ajuns din prisma faptului că în Argeș nu sunt foarte multe posturi, nici titulare, nici de suplinire, iar la București este deficit de profesori, de învățător, de educatori.

După ce am dat BAC-ul am dat și examenul de titularizare, apoi am fost în ședința publică unde am primit mai multe variante de școli, pe cartiere. Eu am ales ceva aproape de unde locuiesc în București. 

Edupedu.ro: Cum a fost prima ta zi de școală ca învățător?

Ștefan, învățător: De la 1 septembrie a început anul școlar pentru mine, ca profesor, dar întâlnirea cu elevii a fost pe 9 septembrie. În acest timp am pregătit cu emoție materiale pentru clasă, am organizat totul, le-am pregătit câte un cadou: câte o felicitare cu un mesaj de bun venit, o ciocolățică și un creion. 

În primele 20 de minute, până m-au cunoscut, copiii erau puțin reticenți pentru că m-au văzut foarte tânăr, însă după ce au stat de vorbă cu mine și-au dat seama că au cu cine comunica. 

Edupedu.ro: Părinții cum te-au întâmpinat, având în vedere că ești mai tânăr decât oricare dintre ei?

Ștefan: Părinții nu au fost deloc încântați de faptul că sunt atât de tânăr. M-au întrebat ce caut acolo, că nu știu cum să gestionez copiii. A fost și subiect de discuție în ședința cu părinții pe care am avut-o. Ce-o să fac eu cu copiii? Pentru că n-am experiență. Iar în această ședință în care au sărit aproape pe mine, cu întrebări și afirmații de genul: «eu nu o să-i învăț nimic pe copii», am cerut ajutorul doamnei director. Ea le-a explicat faptul că eu am făcut un liceu de specialitate 4 ani, în care am învățat despre predare, despre copii și cum să tratez diferite situații și că poate uneori am chiar mai multe informații despre cum să gestionez o situație decât au părinții, pentru că am învățat despre educația copilului. Sprijinul doamnei director m-a ajutat mult, mi-a dat încredere în mine. 

Edupedu.ro: Acum, că se încheie un an școlar, cum sunt părinții în relație cu tine? 

Ștefan: S-au mai liniștit. Nu mai sunt așa de reticenți. Au văzut că au cu cine să comunice atâta timp cât și își respectă obligațiile. Am făcut un grup de whatsapp cu ei și a fost o mare problemă. Și acolo la început au sărit pe mine. Îmi spuneau că eu trebuie să îi ascult pe ei și nu ei pe mine și am lăsat grupul deschis să comunice toată lumea. Mai mult, eu scriu mesaje și ei doar pun întrebări punctual.

Edupedu.ro: Simți nevoia unui curs special, poate în programa școlară la licceu, care să te învețe cum să te descurci cu părinții? 

Ștefan: Da, se simte tot mai mult nevoia unui curs care să-i pregătească pe viitorii învățători pentru relația cu părinții. Din păcate, legea dezechilibrează această relație: profesorul este tras la răspundere dacă nu urmează pașii procedurali, în timp ce părintele poate acționa liber, fără consecințe. Avem nevoie de sprijin real, nu doar de responsabilități în plus.

Edupedu.ro: Colegii tăi de cancelarie cum te-au primit? 

Ștefan: Prima oară mi-au zis să ies din cancelarie, pentru că elevii nu au ce căuta acolo. Noi suntem doi învățători tineri din aceeași generație la această școală, eu și cu încă o colegă, tot de la liceul pedagogic din Câmpulung a venit. Amândoi avem 19 ani. Eu sunt singurul băiat învățător printre 30 de doamne învățătoare. Toate învățătoarele cu care am socializat m-au primit pe mine și pe colega mea cu sufletul deschis. 

Și vreau să subliniez foarte mult că eu încă mai sunt în sistemul de învățământ pentru că am avut oameni care au fost dispuși să mă ajute, nu mi-am vorbit de sus și m-au primit cu brațele deschise. Fără sprijinul doamnei directoare și al colegelor învățătoare nu reușeam să trec peste acest an. Am cazuri în care colegi de-ai mei de liceu, care s-au dus pe acest drum, și-au dat demisia pentru că nu i-a ajutat nimeni și ei nu știau ceea ce trebuiau să facă. 

Sprijinul colegilor este mult mai important, pentru că dacă ei nu te ajută, tu nu ai cum să gestionezi situația bine și nu știi dacă faci bine sau nu, pentru că oricât de multă practică aș face în liceu – eu stăteam cu copiii aceia o zi pe săptămână, dar acum stau cu ei zilnic mai multe ore – nu mai este cineva să-mi spună de fiecare dată dacă e bine. Trebuie să îmi dau eu seama și uneori n-am cum singur. Trebuie să mai fie și o a doua părere. 

Edupedu.ro: Folosești tehnici noi la clasă? Cum i-ai învățat literele?

Ștefan: Până la literele de mână am repetat semnele grafice pe care le-au învățat la clasa pregătitoare. De acolo a trebuit să găsesc pentru fiecare literă o poveste, ceva amuzant să-i captivez. Trebuie să fii dinamic, să ai mereu ceva pregătit, să ai un plan de rezervă pentru că ei se plictisesc foarte repede.

Orele le fac doar cu tehnologie, am primit în dotare tablă inteligentă și pot să-mi desfășor ora cum am învățat eu mai bine. Majoritatea lecțiilor le făceam cu ajutorul calculatorului, laptopului, cu joculețe care ne ajută foarte mult. Plus că suntem generația cu tehnologie, știm cum să pregătim materiale. 

De exemplu, la ora de comunicare îi întreb ce au făcut cu o zi înainte, dacă și-au făcut temele, le verific tema. Le arăt pe tabla interactivă ce am învățat săptămâna trecută sau ora trecută. Intru pe manuale digitale pe tablă, văd și ei conținutul, ne desfășurăm lecția, apoi intrăm pe platforme diverse și ne jucăm, avem jocuri speciale, educative. 

Le place să iasă la tablă, toată ziua sunt cu mâna pe sus, totuși evit să îi las să se joace prea mult pentru că nu vreau să se obișnuiască numai cu tehnologia. Dar când vreau să le arăt ceva, de exemplu când am avut la litera Q o anumită pasăre: «quetzal», m-au întrebat ce înseamnă acest cuvânt. Am intrat pe google și le-am arătat pasărea.

Edupedu.ro: Ești învățător acum, la 19 ani, dar ești și student? 

Ștefan: Sunt înscris la Facultatea de Istorie, însă nu am putut să particip la toate cursurile pentru că predau și sunt nevoit să îmi retrag dosarul. Vreau să mă înscriu acum la Științele Educației. Am vrut prima dată să mă fac profesor de istorie. Încă mă gândesc la asta, însă aș vrea să am un post care știu că-mi asigură o normă întreagă și nu trebuie să aleg după ore.

Aceasta este cel mai mare avantaj ca învățător sau educator, că nu trebuie să alergi după ore.

Va trebui să urmez cursurile de la Științele Educației, dar le voi face în programul cu frecvență redusă, pentru că altfel nu am timp, dacă predau în fiecare zi. Nu pot să lipsesc de la școală. Ce am auzit de la colegi și nu sunt de acord este faptul că dacă ești la fără frecvență, într-un singur an faci 3 zile de practică la învățământul primar și 3 zile de practică la preșcolar. Foarte puțin. Adică atât cât făceam noi într-o lună jumătate, într-un singur an de școală. Simt că acolo ar trebui mai multă practică, măcar o dată la 2-3 săptămâni să vii la practică, să vezi cum se dezvoltă copilul, pentru că nu toți profesorii vin direct dintr-un liceu pedagogic. 

Edupedu.ro: Cum te descurci financiar? Ți se pare că în acest moment e un salariu bun? 

Ștefan: Nu mă plâng, am salariul de debutant de 4.300 lei pe lună, dar acum sunt singur, la început de drum. Când o să vreau să îmi întemeiez o familie o să vedem cum va fi. Vreau să dau și definitivatul și îmi mai crește salariul cu 200 de lei.  

Edupedu.ro: Ai vrea un post de titular tot aici la școala unde predai? 

Ștefan: Da, aș dori să găsesc un post titular, să fiu titular al sistemului nu titular al școlii, iar condiția pentru a continua cu generația pe care o am acum până în clasa a IV-a este să iau definitivatul. Dar pot să intru pe continuitate și anul următor.

Edupedu.ro: Ai un mesaj pentru tinerii care vor să devină învățători? 

Ștefan: Urmați-vă inima și nu vă temeți de greutăți! Meseria de învățător cere dedicare și sacrificii, dar după patru ani de liceu veți avea o diplomă care vă poate oferi un loc de muncă și o experiență de neuitat. Viitorul începe cu voi!”

Citește și:

OFICIAL Din anul școlar 2025-2026, toate liceele pedagogice vor avea cel puțin o clasă a IX-a cu specializarea de educator-puericultor

Titularizare 2025. Probele practice și inspecțiile speciale la clasă încep pe 30 mai și țin până pe 27 iunie. Candidații sunt evaluați cu note de la 10 la 1, potrivit metodologiei

Coadă în Sectorul 5 pentru înscrierea la concursul de Titularizare 2025. Profesorii și viitoarele cadre didactice așteaptă să-și depună dosarul sau să le fie validat

Titularizare 2025. Termenul pentru înscrierea online a candidaților din județul Iași a fost prelungit până pe 14 mai, potrivit unui anunț al inspectoratului școlar / Lista celor 18 documente necesare

Profesorii sau viitoarele cadre didactice care vor să se înscrie în două județe la Titularizare 2025, obligatoriu, își depun dosarul în ambele județe, potrivit Inspectoratului Școlar Sector 3