Ministerul Educației: Matematică este percepută, în general, de elevi ca aridă, neprietenoasă și fără utilitate practică – recunoaște instituția pentru prima dată într-un document oficial

4.472 de vizualizări
FOTO: Freepik.com
Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.

În predarea matematicii se pierde, de obicei, din vedere componenta ludică a activității didactice și a conținuturilor, disciplina fiind percepută, în general, de elevi ca aridă, neprietenoasă și fără utilitate practică”, se arată în documentul citat anterior.

Miercuri, 21 iunie, absolvenții clasei a VIII-a au susținut proba scrisă la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2023. Doar două exerciții dintre cele 18 primite de elevi au fost mai puțin abstractizate și au avut elemente care să amintească de aplicabilitatea matematicii în viața reală, după cum a scris Eduepdu.ro.

În documentul Ministerului Educației apare faptul că orele alocate pentru corelarea conținuturilor matematice cu alte discipline tind să scadă:

La matematică, fiind disciplină de examen, numărul orelor alocate pentru corelarea conținuturilor matematice cu alte discipline tinde să devină din ce în ce mai mic, iar elevii percep matematica drept obiect de studiu de sine stătător, fără aplicabilitate practică, cu atât mai puțin corelând-o cu artele sau natura. De asemenea, disciplinele biologie și educație plastică se sprijină pe aparatul matematic pe care elevii îl au însușit deja, dar fără a se puncta neapărat rolul pe care matematica l-a jucat în obținerea rezultatelor specifice disciplinelor pe care ei le studiază (de exemplu, asemănarea la perspectivă, probabilități la genetică)”, conform sursei de mai sus.

Programa disciplinei opționale „Matematică în natură și arte”:

Informații de context

Conform unui raport al ISJ Iași, la Matematică, la simularea organizată de Ministerul Educației, decalajul dintre urban și rural se menține constant, cu o diferență de aproape 40%.

Foto: ISJ Iași

11 din 50 de absolvenți de clasa a VIII-a care au susținut proba la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2022 au luat note sub 5, fiind cel mai mic procent din ultimii 11 ani, potrivit datelor Ministerul Educației.

În perioada 2011-2022, procentul cel mai mare de absolvenți de clasa a VIII-a care au luat note sub 5 la matematică a fost înregistrat în 2012. Atunci, peste 50% dintre elevi au obținut note cuprinse între 1 și 4.99, conform sursei menționate anterior.

Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.

Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.

Citește și:
Programele disciplinelor opționale „Sisteme de scriere și codificare”, „Sisteme de numerație” și „Matematica în natură și arte”, publicate în Monitorul Oficial. Exemple de probleme rezolvate pentru elevii de gimnaziu
Subiectele la Matematică de la Evaluarea Națională 2023. La geometrie, elevii au avut două cuburi, iar aproape toate problemele date au fost abstracte, fără nicio legătură cu situații din viața reală
5 iulie 2022 – Evaluările naționale – singura măsură-cheie aplicată de România pentru a reduce numărul de elevi cu rezultate slabe la Matematică și Științe, dar și aceasta e folosită fără efect / Experiența europeană arată că optim ar fi să combine cel puțin două dintr-un total trei măsuri-cheie de politică educațională – raport Eurydice
februarie 2020 – Raport oficial care arată că școala își ratează rolul: Peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019

3 comments
  1. Matematica nu se poate preda fara fizica si informatica (robotica/automatizare/jocuri?) in ziua de azi.
    Acum 20-30 de ani invatai matematica fiindca fizica era interesanta si frumos predata, iar ca sa o intelegi te obliga la a invata matematica. Chiar si ca agronom te bazai pe fizica/inginerie…

    Matematica nu e decat o unealta (pentru analiza/proiectare/gandire) pentru 90% din oameni, daca nu se preda in context cu ceva nu are logica sau subestimam cat de complexe sunt de fapt notiuni sau modele aparent foarte simple. Nu cred ca arta e contextul corect, arta de multe ori e foarte complexa si abstracta. Cu cat ceva e mai simplu de fapt in spate e o complexitate enorma care e ascunsa de lipsa de timp pentru aprofundare. Nici educatia financiara nu e contextul corect fiindca ce e interesant deja e mult mai complex decat pot intelege majoritatea oamenilor.

  2. Aceste optionale induc ideea ca matematica este universala si eterna. Trebuie sa inveti mate pentru ca nu scapi de ea toata viata indiferent ce job vei avea.

    Altii sunt de parere ca elevii creaza matematica prin investigarea unor situatii problematice. Acestia cred ca nu trebuie predata vreo teorie atunci cand elevul poate sa descopere singur teoria rezolvand o problema.

    Ambele viziuni sunt considerate astazi incomplete pentru ca nu reusesc sa surprinda complexitatea matematicii, a predarii matamaticii si a invatarii matematicii.

    Este nevoie de o reforma a predarii matematicii incepand cu gradinita. Cine sa faca reforma asta? Expertii absolventi de Spiru Haret de la partide. Ministra doamna doctor experta in ignoranta si limbaj de lemn? Plagiatorii cu doctorat?

  3. Chiar e nevoie de matematizarea orei de educație plastică? Problemele de perspectivă sunt exagerat de matematizate atât în programa cât și în manualele de educație plastică. Profesorul de plastică este obligat să facă matematică la oră, deși matematica are deja cam patru ore pe săptămână iar Plastica una singură. Interdisciplinaritatea este bună, utilă frumoasă dar nu cum a fost implementată acum, când la educație plastică trebuie să predau formule matematice, în loc să discut cu elevii despre fenomenul plastic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

(P) Jocuri STEM, jocuri de codare prin care copiii învață limbajul programării, board games și seturi pentru călătorii – pe magazinul online Mara and Tom. Antreprenoarea Iulia Mizgan spune povestea magazinului ce reunește jucării educative, concepute de cercetători cu dorința de a învăța prin joacă

Jocuri de logică, jocuri cu circuite de electricitate, cu magneți sau lasere și lumini – perfecte pentru toate călătoriile cu mașina sau cu avionul, dar și board games care aduc…
Vezi articolul

ULTIMA ORĂ Legalizarea Homeschooling-ului în România, „pentru situații de excepție”, este propusă de ministrul Educației, Daniel David, care anunță pașii de implementare / Constituția prevede că învățământul se desfășoară „în unități de stat, particulare și confesionale”

Ministrul educației Daniel David vrea legalizarea homeschooling-ului în România. Acesta ar urma să se desfășoare „sub umbrela” unei școli care să monitorizeze progresul elevului, cu evaluări independente și raportări din…
Vezi articolul