„Dirigintele profesor de matematică să se pregătească în educație juridică, pentru sănătate, antreprenoriat? Nu mai bine să inviți specialiști din afară care se pricep și să predea unele unități de învățare? Dacă deschidem școlile pentru specialiști, sistemul socio-economic va susține mai puternic școlile și n-o să se tot plângă că nici voi și nici universitățile nu oferim oamenii de care are nevoie”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, la Conferința Educațională V.R.E.M, care a avut loc la Târgu Jiu pe 29 aprilie.
„Dacă noi, cei din școală, știm să avem aceste deschideri, ducându-le în același timp după regulile și sub controlul nostru, vom deveni mai puternici. Dacă ne facem că nu există, dacă încercăm să le blocăm în diverse forme, vor veni ca un tăvălug peste noi, ne forțează, ne creează probleme, ne strică calitatea vieții și vor crea sisteme alternative”, a argumentat Daniel David.
În plus, chiar și autoritățile locale ar trebui să aibă un cuvânt de spus la adaptarea școlii la contextul socio-economic, a susținut ministrul. „Acest lucru nu înseamnă că școala își pierde rolul, nu înseamnă că e mai puțin importantă. Dimpotrivă, înseamnă că devine mai relevantă”, a precizat acesta.
Declarațiile ministrului Daniel David despre deschiderea școlilor către specialiști:
„Mediul socio-economic este important. Poate că exagerez, dar o spun ca să înțelegeți mesajul pe care vreau să-l dau: uneori, ne-ar plăcea ca în pictura copilul meu să învețe unele lucruri de la Dali, nu neapărat de la un profesor de pictură care n-are niște tablouri foarte cunoscute.
Ce vreau să spun cu asta? Noi, păstrându-ne rolul dominant în universități, în zona preuniversitară, pentru că de aceea facem pregătire didactică și ne pregătim să fim profesori, presupune o anumită pregătire, nu înseamnă că trebuie să închidem sistemul, suntem specialiștii din celelalte domenii.
În mediul universitar, pentru anumite discipline, teme, în colaborare cu profesorul titular, noi am început să invităm specialiști. Dirigintele profesor de matematica acuma ce să facă? Să se pregătească în educație juridică, să facă antreprenoriat, să învețe despre educație pentru sănătate? Nu mai bine, în colaborare și sub coordonarea lui, să inviți specialiștii din afară, care se pricep la aceste lucruri și nu doar așa la niște lecții demonstrative, ci să predea unele unități de învățare.
Dacă deschidem sistemul, o să vedem că învățăm unii de la ceilalți și sistemul socio-economic va începe să susțină mult mai puternic școlile și n-o să se tot plângă că nici voi și nici universitățile nu oferim oamenii de care are nevoie în activitățile sale.
Și autoritățile locale trebuie să aibă un cuvânt de spus, nu doar pentru faptul că au toată infrastructura la dispoziția lor. Noi suntem în infrastructura autorităților locale, noi doar organizăm la nivelul ministerului procesul de învățământ.
Mi se pare absolut normal ca un primar să vină să spună universității sau unor licee din orașului lui: «Uite, strategia de dezvoltare a localității noastre. În următorii 10, 15, 20 de ani industria aceasta va fi dominantă. Am nevoie de oameni care să meargă în zona respectivă, aștept programe și acolo». Este absolut natural. Așa se întâmplă peste tot. Acest lucru nu înseamnă că școala își pierde rolul, nu înseamnă că e mai puțin importantă. Dimpotrivă, înseamnă că devine mai relevantă.
Dacă noi, cei din școală, știm să avem aceste deschideri, ducându-le în același timp după regulile și sub controlul nostru, vom deveni mai puternici. Dacă ne facem că nu există, dacă încercăm să le blocăm în diverse forme, vor veni ca un tăvălug peste noi, ne forțează, ne creează probleme, ne strică calitatea vieții și vor crea sisteme alternative”.
Citește și:
Profesorii care țin cursuri de specialitate la orele de dirigenție vor putea fi plătiți pe noile planuri-cadru de liceu, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu: Acești oameni trebuie plătiți, inclusiv specialiștii din afara școlii
Daniel David: Nu vreau să-l transform pe profesor într-un om orchestră, care este și psiholog, și medic, și jurist, și finanțist. Ar trebui să deschidem școala pentru specialiștii din aceste domenii
R.P.
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
10 comments
Adică dirigintele, prin director/ ministru , să managerieze munca oamenilor din afara sistemului ( doctori, antreprenori, juriști etc.), luându-le din resursele (și așa limitate), ca să vină la școală, în loc să prețuiți pe cei ce-i aveți deja în școli, formați multilateral (nu pentru că sunt plătiți, ci pentru că au un foc interior de a ști mai mult, de a face lucrurile mai bine)!
Așa (prin neonorarea devenii) se hrănesc leneșii, incompetenții și servilii!
In defavoarea intregii societăți!
Ha, ha, ha!
Vă apropiați cumva de a construi un nou oximoron: profesor de matematică
diriginte ? Eventual profesor de matematică- diriginte-antreprenor? De aici până la ideea comunistă -de a-l da afară -nu e decât un pas (,,da ce, dom’ le, nu-i mai ajunge?”, în loc să vezi dacă își face treaba onest și de ajutor pentru sistem în fiecare poziție)!
Deja a apărut în creierul unor directori asta! Au și aplicat, excluzând de la acordarea unor dirigenții profesorilor de matematică!
Vă rugăm mult să clarificați in următoarele intervenții!
Nu uitați: profesorul de matematică moral e un individ al echilibrului in orice școală! Rar, util și foarte supus apăsărilor! Mai ales in ultimii douăzeci și cinci de ani, de când societatea ,,s-a slobozit”!
Pont:
Unde veți vedea o afinitate exagerată între un director corupt și un profesor de matematică, veți avea definită o mare problemă a sistemului!
Sunt profesor și antreprenor de peste trei decenii!
Aduc venituri statului român din munca mea și sunt capabil să predau (măcar la fel de bine ca unii care care au doar studii și predau, mai ales la inceput în cariera didactică- ca să nu fiu malițios)!
In Franța, sunt prețuiți mai mult cei ce implementează în școală valori antreprenoriale ( inclusiv pecuniar- cel puțin așa era până acum vreo zece ani; nu am date actualizate, dar nu cred că s-a schimbat ceva)!
România e necesar să își redefinească valorile! E un ,,must”, de fapt! Dăm valoare doar formelor, neluând în considerare fondul! ( Explic : Vai, englezisme! Deci rectific: ,,Trebuie” , nu e ,,must”, după care las totul în rest în derizoriu)
Eu sunt profesor de matematică și am competențe acreditate pe legislația muncii!
Credeți- mă, lucrurile se văd altfel în sistemul in care lucrezi ( cred că în oricare ar fi el) cu orice specializare pe care o faci! Pentru mine și mulți din cei din jurul meu, acțiunile, experiențele au capătat, de la formarea aceea, noi valențe!
E adevărat că sunt oameni cărora nu le convine formarea noastră in domenii NECESARE de formare! De câte ori am cerut prin sindicat cursuri juridice gratuite?!? Poate nu chiar pentru a schimba locul de muncă (dar nici asta n-ar fi total nepotrivit), dar mi-aș dori lideri sindicali până la nivel de instituție cu studii de legislația muncii (cu al meu nu am ce vorbi, căci e propus in funcție chiar de director- nu e vina lui, nici a directorului, ci a membrilor de sindicat – fără formări despre care tocmai vorbeam, dar și care preferă moral batista pe țambal, pentru avantaje ulterioare!)!
Poate va veni vremea, asa cum am vazut că a venit cea de formare gratuită de formatori și pentru profesorii obișnuiți, nu doar pentru directori; eu am făcut cu bani mulți aceste cursuri; și in condiții grele, neadaptate programului nostru ( diversitatea profesională a colegilor e totuși un mare avantaj)! Problema e transparența cursurilor care se pot accesa ulterior in calitate de formator!!!
Eu, până astăzi, chiar dacă mi-am arătat deschiderea, nu am fost acceptat să lucrez prin CCD, dar elevii mei sunt sigur că au avut beneficii! Probabil, in viziunea celor din CCD, nu eram suficient de aproape de ce înțeleg ei prin formare continuă etc.( aici e totul: la etc.)!
Revenind la cursurile de legislația muncii, să știți că la exercițiile aplicative din cadrul cursului am fost chiar apreciat pentru modul în care le-am rezolvat dpdv al gândirii juridice( mă laud?)!
Până la urmă, motorul devenirii noastre (spre binele nostru și al celor din jur) nu e formarea noastră cât mai armonioasă? Transdisciplinaritatea e o vorbă in vânt? Ne limitează sau nu? Stăm intr-un glob de sticlă – cuminciori și apreciați de un director abuziv- sau citim realitatea profesionist ?
Un profesor rafinat intelectual e un profesor dorit (de sistem, de părinți, de elevi)?
E loc să fim apreciați pentru efortul consumării multor resurse (temporale, materiale)? Sau, din contra, marginalizați?
De acord, domnule ministru, cu punerea specialistului acolo unde-i este locul, dar sunt rari și ar trebui prețuiți cei care, plecând de la efortul combinării armonioase personale a competentelor, aduc plusvaloare! E și cazul dumneavoastră în management educațional (da, e și cazul meu, căci am făcut eforturi personale de înțelegere, formându-mă si pe managementul instituției de învățământ, ca să îl/ o înțeleg mai bine)!
P.S. Ați dedus bine, am o vechime mare în sistem! Toate se fac la timpul lor; e timp pentru devenire profesională, pentru rafinare suplimentară! Cine spune că le face pe toate repede și bine a dat ceva peste cap!
Nu mai știe nimeni cine educă pe cine în școlile noastre.
Profesorii? Uneori. Alteori, pe ușa școlii intră nestingheriți cohorte de „experți” autoproclamați: coachi de dezvoltare personală, formatori de „mindset”, educatori financiari veniți direct de la bancă, apicultori entuziaști sau, de ce nu, diverși vânzători de iluzii bine împachetați în prezentări PowerPoint.
Toți au un scop nobil, desigur: să ne învețe copiii cum să gândească „flexibil”, cum să pună banii la bancă sau cum să consume produse locale. Că profesorii trebuie să-și suspende orele din programă ca să le facă loc? Detaliu. Că cei mici sunt adesea prea mici să priceapă „educația juridică” sau „financiară”? Amănunt.
Adevărata întrebare nu e cine ține aceste ore, ci de ce sunt ținute în timpul programului școlar, în școli, pe timpul și munca profesorilor plătiți să facă altceva. Și mai ales: cine verifică aceste asociații, cine finanțează aceste „inițiative” și cu ce scop?
Dar, nu-i așa, totul pentru „adeverințe”, „parteneriate”, „extracurriculare” și — premiul cel mare! — un punct în plus la gradația de merit.
Educația s-a transformat pe nesimțite într-o scenă pe care se perindă oricine, cu condiția să aibă o diplomă, o legitimație sau o recomandare de la vreo asociație. Iar școala, în loc să fie un loc de învățare reală, riscă să devină un talcioc al „formărilor” fără fond.
Legat de educație în sănătate sunt destul de multe asistente medicale licentiate, cu modul psihopedagogic, care pot preda în scoli sau licee! Ele vor spune și explica mai bine, Mao ales din experienta lor.
numa un director Cjrae – nu dam nume- spunea acu câțiva ani că psihologul trebuie să facă și prevenție trafic persoane și prevenție drog, nu specialiștii, sa nu i invite! ce atâția specialiști?sper că citește și nenea directorul articolul cu poziția domnului ministru!
Drăguț! Prof. de mate sau alte discipline nu poate să vorbească de educație juridică sau alte lucruri? Se privește profesorul ca fiind doar pe o anumită zonă de cunoștințe. Ne place să spunem lucruri doar așa să fie spuse!
poate vorbi despre orice,dar din cărți …sa mi fie iertat, un medic invitat la clasa, un cardiolog,de ex, altfel va vb despre prevenție și sănătatea inimii decât dirigintele care e de mate, chimie sau istorie
acestea enumerate nu sunt științe. ne ați umplut de tot felul de…umpluturi… apoi ne reproșați că nu suntem eficienti, că scoatem analfabeți funcțional, când doar a ei care nu vor să învețe sunt in această situație. ne ați băgat pe gat activități extra, scoli verzi pe pereți și altfel … ne-ați fragmentat anul școlar in 5 module și vacante de ski si mai aveți pretenția la performanta. ați scos ore de istorie și geografie și nu mai știm cine suntem și de ce și unde trebuie sa trăim…