„În termeni de cercetare, trebuie să recunoaștem că România nu are cel mai generos buget alocat cercetării. Dar există o oportunitate aici, în sensul că, dacă noi creștem un buget major precum cel al Apărării, o componentă pentru cercetare va fi, acolo, foarte importantă”, a spus, marți, ministrul de Externe, Oana Țoiu, la un eveniment legat de preluarea președinției Consiliului UE de către Danemarca. În răspuns la o întrebare Edupedu.ro, ea s-a referit și discuții privind învățământul superior, inclusiv interesul României pentru recunoașterea diplomelor la nivel european, importantă pentru numărul mare de români din diaspora.
Totodată, ea a anunțat că, la finalul lunii iulie, va avea loc o întâlnire privind o mai bună integrare a universităților românești în „rețelele europene de cercetare”.
- Oana Țoiu a făcut comentariile în cadrul unui eveniment în care au fost prezentate prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, în următoarele șase luni. Competitivitatea bazată pe cercetare și inovare, respectiv combaterea dezinformării și întărirea competențelor, inclusiv în ceea ce privește apărarea democrației – teme în care educația joacă un rol important – au fost menționate printre aceste priorități.
În intervenția sa pe tema educației și cercetării, Oana Țoiu a arătat că, pe lângă dezvoltarea unor componente de cercetare în cadrul sectoarelor cu buget substanțial, o altă zonă de interes este „transferul cercetării academice în produse concrete. Și spun asta în contextul discuției curente că există nevoia unui ciclu mai scurt între inovare și produsele concrete”.
Ea a menționat rețelele europene de cercetare care fac eforturi pentru scurtarea acestui ciclu. În context, ea a menționat că și „în România există o rețea de universități care fac parte din rețele europene de cercetare și am decis că vom avea o întâlnire, la finalul lunii iulie, pentru a ne asigura că acestea pot fi integrate mai bine”.
Tot la nivel european, a spus oficialul român, „un lucru foarte important pentru români este acela că trebuie să cerem recunoașterea diplomelor. Spun că acest lucru este foarte important pentru că avem o diaspora extinsă și vrem să ne asigurăm că recunoașterea diplomelor este mai rapidă între țările UE – o componentă pentru întărirea pieței unice” europene.
În acest moment, nu există o recunoaștere automată, la nivelul întregii UE, a diplomelor academice, în condițiile în care guvernele țărilor membre sunt cele responsabile de sistemele naționale de educație. Există, în scimb, o serie de reguli pentru recunoașterea calificărilor profesionale în țările membre.
Citește și:
Educația este o „prioritate crucială” pentru UE: „orice întrebare ai avea despre creșterea Europei, răspunsul este educația” – șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac
Redacția
Economedia.ro
2 comments
Așa e, Micky, că e paradoxal? Subscriu opiniei dumneavoastră. Pare că aroganții nici nu lucrează pe vară.
O regulă de bun simț este că poți cere reciprocitate doar după ce oferi tu același lucru pe care îl ceri de la alții. Ori la noi parcurgerea procedurilor de echivalare și recunoaștere a studiilor chiar pentru cetățenii români care vin cu diplome din diaspora este o bătaie de joc în toată regula. Funcționarii din CNRED fac tot posibilul să citească legea cât mai îngust, ca să pună cât mai multe piedici, nu ca să facă echivalarea diplomelor cât mai ușoară.
În același timp, dacă ești refugiat și nu ai acte de studii, poți să obții „echivalarea” și dreptul de a te înscrie la facultate în România pe baza unui așa-zis portofoliu educațional pe care tu singur îl compui și, presto, ți se emite atestatul de echivalare în timp record. În procedura CNRED pentru refugiații fără acte spune explicit că ei trebuie să se simtă acceptați și respectați. Dar nu la fel dacă ești cetățean român și plătești taxe în România. Poate se va sparge și buboiul de la CNRED într-o zi… o mulțime de funcționari aroganți, plini de ifose…