„Nu avem suficienți studenți, legături suficient de puternice cu piața muncii și spirit antreprenorial. Trebuie să schimbăm zona de învățământ superior și cercetare. Cele două sunt strâns legate între ele”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David.
- Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 24 mai, la Congresul Studenților din România (CSR) 2025, cu tema „Student în Uniunea Europeană” organizat de Uniunea Studenților din România (USR) pe 23-24 mai la Opera Națională din București.
„Cum ar fi bine dacă ar fi bine? Dacă lucrurile ar merge bine, noi ar trebui să avem mai mulți studenți. Avem cei mai puțini absolvenți de studii superioare din Uniunea Europeană și trebuie să trecem de mitul că avem prea mulți studenți. Noi, de fapt, avem prea puțini studenți”, a spus David la evenimentul de sâmbătă dimineață.
„Și, privind din perspectiva ciclurilor universitare, ce ar trebui să vedem? Că după programul de licență – fie de scurtă, fie de lungă durată – avem absolvenți care sunt buni cetățeni, buni specialiști și care, în zonele vocaționale, se integrează pe piața muncii. Că există o legătură puternică între ceea ce învață și nevoile pieței muncii.
Când vorbesc de zona vocațională, mă gândesc în sens larg: inclusiv la medicină, arte, teatru – acolo vreau să văd o legătură puternică cu piața muncii după licență”, a adăugat oficialul.
Ministrul a adăugat: „La celelalte zone, nivelul de licență, în spiritul Bologna, e o pre-specializare. Pentru că specializarea se face la nivel de masterat și de doctorat. Dacă avem o legătură puternică cu piața muncii la aceste niveluri, atragem absolvenți care schimbă piața muncii, o modernizează, o reinventează, oameni cu spirit antreprenorial. Mă aștept la altceva acolo.
Bun. Se întâmplă acest lucru? Nu, nu la nivel de scară națională – evident că ai zone bune, dar pe întreg sistemul avem probleme. Nu avem suficienți studenți, legături cu piața muncii și spirit antreprenorial. Este clar că trebuie să schimbăm zona de învățământ superior și cercetare. Eu am propus un raport de diagnostic – vă rog să vă uitați peste el”.
Iar David a explicat: „La partea de diagnostic, sunt lucruri pe care le știam din unele părți – eu le-am pus împreună. Am propus și soluții, politici, așa cum m-am priceput, pe baza datelor pe care le avem și a ceea ce sunt seturile de bune practici, și o analiză reflexivă, pentru că sunt apropiat de acest domeniu. Nu ca cercetător, dar vin din zona științelor cognitive – știu ce înseamnă competențe, cercetare, inovare.
Câteva idei importante, idei mari: să vedem cum le implementăm. Nu uitați, e un raport la nivel de viziune, nu operațional (…).
O problemă majoră pe care o avem în acest moment este faptul că misiunile universităților nu sunt definite. Până la sfârșitul lunii mai, fiecare universitate din România trebuie să-și asume în carta universitară o misiune.
Unele își pot asuma o misiune de educație prin care spun că principalul lor obiectiv este să formeze resurse umane de calitate, de care are nevoie mică regiune, o localitate. Evident că și aceste universități vor avea componentă de cercetare, dar cercetarea este una educațională (…). Mă aștept că astfel de universități să fie susținute de autoritățile locale, din real, să scoată programe de alea cu companii din zonă în funcție de nevoile care există în localitățile respective (…)”.
- Printre invitații cu mesaje pentru studenți se numără președintele Nicușor Dan, vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu, ministrul Educației și Cercetării din Republica Moldova, Dan Perciun, președinții comisiilor de învățământ din Senat și Camera Deputaților.
Citește și:
Președintele Nicușor Dan, mesaj către studenți: Sunt foarte multe locuri în care statul român este de la neglijent până la capturat. Este nevoie de presiune din partea societății. Sunteți la vârsta potrivită ca să credeți că puteți schimba România / Avem un deficit de implicare civică și politică. Vă invit!
Miza schimbării educației este economică – spune președintele Nicușor Dan: Trăim într-o lume deschisă, în care tinerii vor să-și facă o familie, să aibă copii și să beneficieze de un sistem de învățământ bun. Trebuie să construim acea Românie cu condiții de viață apropiate de cele din vestul Europei. Nu cred că trebuie să vorbim de beneficii economice, ci de oportunități pentru ca oamenii, muncind, să câștige bine
„Chestiunea cu Harvard e o problemă de politică internă americană. România, oricât și-ar dori, nu poate interveni” – declară președintele Dan
Redacția
R.P.
Raluca Pantazi
Adriana Vișean
6 comments
Devreme ce “băgați” la liceu, elevi cu medii de 2-3 la evaluarea națională și le dați și tot felul de burse, aiurea, premiind neștiința, respectiv ” burse de … reziliență!!! (noaptea minții), tehnologice, pentru…nimic că practica nu se face, ioc!, masa caldă (deh, după 6 ore de nimic, le e foame), transport gratuit, plimbări prin proiecte aiurea, în timpul orelor, câte 3 săptămâni în care plătiți și profesorii umblăreți prin sume de mii euro prin proiecte și le dați salariile pe orele din timpul plimbăriu, și suplinitorii, care de fapt fac gratuit, deci e ceva suspect, sinecurile iau bani pe orele altora,
salariile acestora la clasa cu cei 2-3-5 elevi care nu participă la proiecte…că
doar învățământul autohton nu avea nevoie de modele, aveam!!! (bun imperfectul “aveam”). Desigur, dvs știți mai bine, dar nu e bine!
Cum sa aveti suficienti studenti , cand 40% din elevii tarii sunt analfabeti functionali, si ei invata sa citeasca la gimnaziu, schimbati planul cadru de la primar, ca nu da rezultate cu cititl, scrisul si tabla adunarii, scaderii, inmultirii, impartirii pe de rost.
Ce nu intelegi?
Introdu mai multe ore de citit, mai multe ore de scris, mai multe ore de fixare cunostinte la tablele adunarii, scaderii , inmultirii si impartirii, ce e asa greu de inteles?
breee, analfabeți funcțional, nu funcționali !!!
În abordarea modificărilor la proiectul ,,Îmbunătățirii sistemului de învățământ” nu se respectă nimic din etapele științifice ale unei cercetării. Spun aceste lucruri auzindu-vă d-le ministru că vorbiți și de cercetare:
Orice temă de cercetare, orice proiect, începe cu prezentarea stadiului actual pe pan mondial a soluțiilor și rezultatelor obținute de alții, mai ales că suntem pe aceeași piață a forței de muncă.
Științific, urmează etapa a 2-a și apoi a 3-a, care nu le mai descriu.
D-ul ministru a sărit direct la etapa a 3-a și ne-a prezentat direct soluția . Așa a rezultat din pașii urmați și pe care i-am văzut la acest proiect. De asemenea foarte multe vorbe, și iar vorbe, fără nimic științific.
Daca tot luam ca exemplu modelul frantuzesc: pe acolo exista doua categorii de activitati didactice, care se intrepatrund, pe langa cursuri: travaux pratiques & travaux diriges. Tradus liber, activitati de laborator si seminar. Care-i diferenta? La noi lucrurile s-au simplificat atat de mult incat structura include doar una dintre cele doua activitati, in timp ce la francezi le gasim pe amandoua, asa cum este si normal.
Uite un punct de start: sa redefinim felul in care informatia ajunge la student: curs + TP + TD (la care se pot adauga si PT projets tuteures).
La noi se sare, de cele mai multe ori, de la informatia bruta, din cursuri, la informatia aplicata, din laboratoare. Seminarizarea este ignorata, sau inclusa in laborator, ceea ce diminueaza, evident, calitatea.
Ah, si mai exista ceva fantastic in Franta, dar greu de conceput de catre studentii (si profesorii) din Romania: “Il existe deux types de contrôle des connaissances : le contrôle continu et les examens.”
In conditiile in care multe Universitati considerate bune au examene formale, bazate pe un test grila, este evident ca nici calitatea nu are cum sa fie grozava.
Doar se aplica legile lui Murphy (GIGO, de exemplu —
Domnule ministru David, apreciez dorința de schimbare, cât și implicarea dumneavoastră de a face bine. Vă apreciez avergura intelectuală, dar așa cum ați arătat sistemul educațional românesc are probleme majore.
Sistem educațional este complex, cu multe necunoscute, astfel că toate modificările care le-ați făcut, cât și cele la care vă gândiți nu vor da rezultate, din contră bulversați și mai tare sistemul. (Ex: împărțirea universităților este lipsită de argumente și nu ajută, dimpotrivă. Nu așa stimulați cercetarea! Stimulați rezultatele efective ale cercetării.)
Ca sugestie pentru rezolvarea problemelor din sistemul de învățământ românesc vă recomand să apilcați soluțiile din alte țări occidentale (Franța, Germania, Italia, Anglia) care sunt relativ asemănătoare și care sunt adaptate la piață europeană a muncii. Aceste sisteme au fost testate, îmbunătățite și au rezultate. Nu trebuie să facem nimic original și doar să ne folosim de experiența lor (vezi planurile cadru la liceu).
Puteți face ce vreți, ca și alții înaintea dumneavoastră, dar după ce plecați din funcție vor fi făcute, de alții, corecturi la ce faceți acum.