Planuri-cadru 2025. Profesoara Silvia Mușătoiu: Numărul de ore pe care îl avem în trunchiul comun sau în altă parte nu cred că ne garantează calitatea orelor pe care le facem

2.840 de vizualizări
Foto: captură Euronews Romania
Silvia Mușătoiu, profesoară de Matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, a declarat că „numărul de ore pe care îl avem în trunchiul comun sau în altă parte nu cred că ne garantează calitatea orelor pe care le facem”. Declarația a fost făcută la o dezbatere privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ la Colegiul Național „Sf. Sava“.

Aceasta a vorbit și despre standardizarea anului școlar la 36 de săptămâni și a spus că acest lucru permite împărțirea „în tot felul de secvențe”. Potrivit profesoarei, disciplinele care au o oră pe săptămână sau 2 ore săptămână ar putea fi studiate cu un număr mai mare de ore pe săptămână într-un timp mai scurt:

„Faptul că s-a standardizat anul școlar la 36 de săptămâni permite împărțire acestui an în tot felul de secvențe. Numărul 36, spuneam, are divizori naturali mulți: 2, 3, 4, 6, 9. Ce înseamnă asta? Înseamnă că acele discipline care sunt prevăzute cu o oră pe săptămână sau 2 ore săptămână ar putea fi studiate cu un număr mai mare de ore pe săptămână într-un timp mai scurt. Adică se reorganizează orarul modular, lucru pe care noi îl facem de 3 ani, pentru că pilotăm, și care aduce un plus elevilor, pentru că aceștia vor avea doar 8 sau 9 discipline de studiu pe săptămână. Noi facem lucrul acesta și elevii sunt foarte încântați. Și nu doar că sunt încântați, dar au rezultate mai bune, pentru că acea concentrare a lor apare pentru 8, 9 discipline, față de 16 sau 17 din sistemul clasic”, a menționat cadrul didactic.

Silvia Mușătoiu a precizat că numărul de ore din trunchiul comun nu garantează calitatea acestora:

„Deci, spuneam că am văzut personalizarea schemelor orare pentru acești elevi, am mai văzut posibilitatea organizării modulare a orarului. Și mai este ceva: numărul de ore pe care îl avem în trunchiul comun sau în altă parte nu cred că ne garantează calitatea orelor pe care le facem. Am auzit aici câțiva vorbitori care spuneau că e nevoie să conștientizăm, suntem într-o perioadă complicată. Da, suntem într-o perioadă complicată, în care națiunea română a reacționat – într-un fel, poate ne-a plăcut sau poate nu ne-a plăcut – după vechiul plan-cadru. Adică aveam acolo și orele de istorie, și orele de geografie. Să nu mă înțelegeți greșit. Eu nu vreau să se scoată ceva, Doamne ferește!”

Profesoara a subliniat că „toată lumea ține ca disciplina respectivă să aibă ore în trunchiul comun”:

Eu vreau să vă spun că orele pe care le avem la dispoziție le putem face ca ore de istorie și de geografie pentru elevi, pentru că, în final, ceea ce am înțeles din aceste dezbateri – și am auzit multe voci de profesori, mă refer doar la vocile profesorilor, nu la experți și nu la altceva – toată lumea ține ca disciplina respectivă să aibă ore în trunchiul comun, spunând „domnule, acela este sigur. Ce nu e în trunchiul comun nu e sigur”. Acest sigur, dacă am înțeles eu bine, este asigurat de școală. Dacă acest bine nu este asigurat de școală, înseamnă că școala n-a lucrat bine.”

Aceasta a propus că orele care apar la curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) să fie trecute, pentru elevii din clasa a IX-a, în curriculum de specialitate:

„Ce am însă de menționat? Noțiunea de CDEOȘ, la clasa a IX-a, este improprie. Elevii nu pot alege la clasa a IX-a, pentru că elevii nu sunt cunoscuți la momentul la care se organizează anul școlar următor. Deci, rugămintea mea este să revizuiți această chestiune și trebuie să apară cumva la curriculum de specialitate ce ați prevăzut acolo.”

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Citește și:
Standardizarea structurii anului școlar, cu 36 de săptămâni de școală pentru elevii de clasele a IX-a – a XI-a și 34 de săptămâni de școală pentru elevii claselor a XII-a, indiferent de filieră – propunerea oficială a Ministerului Educației care lansează noile planuri-cadru pentru liceu
Un director nepriceput sau conservator poate să lase totul cum a fost și până acum în planurile-cadru, spune profesoara Silvia Mușătoiu: M-ar întrista foarte tare, pentru că se presupune că vrem să facem o schimbare

1 comment
  1. Și în restul anului școlar ce vor face acei profesori care predau disciplina în modul compact? cum vor fi remunerați? cu salariul pentru tot anul plătit pana, sa zicem, în modulul 3? ca pana atunci au predat toate orele din anul școlar? Mai ales dacă sunt angajați cu contract full time și nu plata cu ora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

SURSE Grupul tehnico-științific condus de Arafat a recomandat suspendarea cursurilor în preuniversitar și universitar până la 31 martie. Propunerea trebuie aprobată de Comitetul pentru Situaţii Speciale

Grupul tehnico-științific condus de Raed Arafat a propus Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă condus de ministrul de Interne Marcel Vela suspendarea cursurilor în preuniversitar și universitar până la 31 martie,…
Vezi articolul