Profesoara Maria Lidia Șorop: Alternările acestea de venit la școală și cu plecat imediat nu sunt bune. Revenirea înseamnă iar o perioadă în care trebuie să îi lași pe elevi să se acomodeze

Maria Lidia Șorop, directoarea Colegiului Național „Matei Basarab” din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „alternările acestea de venit la școală și cu plecat imediat nu sunt bune”. Aceasta a afirmat că „revenirea înseamnă iar o perioadă în care trebuie să îi lași (pe elevi – n.red) să se acomodeze”.

Elevii și copiii de grădiniță au intrat în vacanța de primăvară vineri, 18 aprilie, potrivit calendarului privind structura anului școlar 2024-2025, iar vacanța se încheie pe 28 aprilie, după care elevii vor veni doar 3 zile la școală. Asta pentru că joi este 1 mai, zi liberă, iar 2 mai a fost declarată zi liberă de la Guvern, anul acesta ca punte între 1 mai și weekendul primului tur de alegeri prezidențiale 2025. Următoarea vacanță va fi cea de vară, care începe pe 21 iunie.

Diana Dumitrascu: Săptămâna verde n-ar trebui să aibă legătură cu școala și cu activitățile?De ce facem vacanță cu familia în Săptămâna verde? 

Maria Lidia Șorop: „Noi oricum facem activități extrașcolare tot timpul anului școlar. Oricum îi implicăm în proiecte cu instituțiile statului, cu ONG-uri, acestea se derulează permanent în afara orelor de curs. 

Nu cred că ar fi privați de a mai participa la activități și legate de cele din Săptămâna verde sau cele pe care le facem în Școala altfel. Proiecte oricum se derulează pe tot parcursul anului. 

Cred că ar fi mai important să fie o rigurozitate a cursurilor și ei să fie prezenți, pentru că e foarte greu cu o plecare de o săptămână. Revenirea înseamnă iar o perioadă în care trebuie să îi lași să se acomodeze. Când se acomodează un pic, vine iar o perioadă (fără cursuri – n.red), alternările acestea de venit la școală și cu plecat imediat nu sunt bune”.

Raluca Răducanu, director adjunct al Liceului Teoretic „Jean Monnet”, a spus că Săptămâna verde și Școala altfel, mai ales la liceu, nu funcționează: „Săptămâna verde și Școala altfel pot fi lăsate pentru ciclul primar, unde copiii sunt entuziaști să se plimbe. Începând de la gimnaziu și mai ales la liceu nu funcționează. Activitățile extrașcolare trebuie făcute extrașcolar și nu întrerupt procesul educativ. Elevii nu știu cum să fugă, noi n-avem niciun mod de a-i ține la școală”.

Marius Lobază, profesor la Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, a declarat la TVR Timișoara că anul școlar 2024-2025 este „distrus complet” cu „Săptămâna verde, Școala altfel, săptămâna de competențe, simulări peste simulări”.

Violeta Estrella Bontilă, directoare a Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a spus că simulările examenelor naționale (Evaluarea Națională și BAC) „sunt cele care ne produc cele mai mari întreruperi”. Declarațiile au fost făcute într-o dezbatere organizată la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) marți, 4 martie. Conform directoarei, propunerea profesorilor se referă la „comasarea Săptămânii verzi cu săptămâna Școala altfel, astfel încât să avem o săptămână strict pentru simulări”.

Ce sunt Școala Altfel și Săptămâna Verde

Ambele programe Școala Altfel și Săptămâna Verde permit școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.

Școala Altfel este un program introdus în anul școlar 2011-2012, ca „săptămână dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, având un orar specific”. Potrivit metodologiei de la acel moment, „scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preşcolari/elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional, şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale”.

Potrivit metodologiei programului Școala Altfel, fiecare școală trebuie să analizeze rezultatele și eficiența programului.

Ministerul Educației nu a dat publicității niciun raport centralizat al analizei acestui program din 2012 până în prezent a datelor din țară privind modul de desfășurare al programului.

Există însă o analiză realizată de UBB, în 2021, la 10 ani de la introducerea programului. Din document reies punctele tari, dar și cele slabe ale programului. Plusurile ar fi faptul că au participat 90% dintre elevi și toate cadrele didactice, iar raportul mai arată că a fost vorba despre „dezvoltarea spiritului competitiv, atât sportiv, educaţional, spiritului civic şi ecologic al elevilor, descoperirea de către elevi a unor abilităţi/ deprinderi necunoscute de ei”.

Printre punctele slabe: „mijloacele de transport suprasolicitate, transportul în comun foarte aglomerat, probleme cu existenţa unei baze sportive adecvate sau acolo unde a existat a rezultat suprasolicitarea acesteia, lipsa finanțării”.

La recomandări, raportul sugera ca Ministerul să pună la dispoziția școlii fonduri materiale pentru procurarea mijloacelor necesare, elaborarea unor auxiliare didactice care să sprijine cadrele didactice și elevii în organizarea și desfășurarea activităților din programul „Școala Altfel”, asigurarea transportului elevilor de către școală.

La 12 ani de la introducerea unui program cu un alt tip de învățare, a apărut în calendarul școlar și Săptămâna Verde, în anul școlar 2023-2024, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.

De remarcat că Guvernul susține financiar numai programul introdus în Legea învățământului de către președintele Klaus Iohannis, deși școlile din România au două săptămâni în care profesorii și elevii trebuie să realizeze activități extracurriculare: Săptămâna Școala altfel, introdusă de Legea Miclea-Funeriu în 2011, și Săptămâna Verde, introdusă Klaus Iohannis, președinte la acea vreme.

În acest an școlar 2024-2025, programul „Săptămâna verde” a primit 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, deși suma anunțată inițial de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în iulie 2023, era de 100 de milioane de euro. Școlile care au aplicat pentru finanțarea activităților din programul Săptămâna Verde 2024-2025 ar trebui să primească banii începând cu luna octombrie.

Săptămână Verde a fost introdusă de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, atât cât le-a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu menținut nemodificat. Amintim că România se clasează constant în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală. Anul acesta școlar, România este în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – potrivit raportului european Eurydice.

Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe. În mai 2023, când am publicat analiza, experții așteptau răspunsurile acestui studiu privind impactul împărțirii anului școlar pe module.

Citește și:

Săptămâna verde și Școala altfel, mai ales la liceu, nu funcționează, spune profesoara Raluca Răducanu: Elevii nu știu cum să fugă, noi n-avem niciun mod de a-i ține la școală

Cu Săptămâna verde, Școala altfel, săptămâna de competențe, simulări peste simulări, anul acesta școlar este distrus total, este de părere profesorul Marius Lobază: În mod cert nu se pot desfășura cursuri în perioada bacalaureatului 2025

Simulările examenelor naționale sunt cele care ne produc cele mai mari întreruperi, spune directoarea Violeta Estrella Bontilă: Colegii mei propun comasarea Săptămânii verzi cu săptămâna Școala altfel, astfel încât să avem o săptămână strict pentru simulări