Schimbări curriculare în toate ciclurile de învățământ preuniversitar, de la cel antepreșcolar la liceu, propuse în Raportul QX privind situația în educație, fără formule sau ținte clare

Raportul-diagnostic în educație și cercetare, prezentat luni de ministrul Daniel David,  include printre ideile de reformă propuse și o reformă curriculară. În acest sens, documentul oferă detalii doar despre schimbările așteptate la nivel de liceu, prin planurile-cadru care s-au aflat în consultare publică la începutul anului. Dar sunt menționate, a exista detalii privind țintele urmărite, schimbări și în celelalte cicluri de învățământ preuniversitar, de la cel antepreșcolar la gimnaziu. 

• Tot la capitolul reformă curriculară, este anunțată și eventuala generalizare a unor proiecte-pilot de folosire a inteligenței artificiale în educație, dacă acele proiecte se vor dovedi „eficiente și sigure” – detalii mai jos.

Despre schimbările curriculare, Raportul QX al ministrului David menționează, întâi, planurile-cadru la nivel de liceu, care constituie o prioritate:

• „Trebuie să se țintească, inițial, prin planurile-cadru, modificarea numărului de discipline/ore, având ca reper limitele europene (de preferat în jurul valorilor medii europene)”.

Documentul menționează, însă, intenția de reformă la nivelul întregului sistem, plecând de la premisa că mulți elevi „nu asimilează eficient competențele-cheie”, lucru văzut, între altele, în rezultatele elevilor români în vârstă de 15 ani la evaluarea internațională PISA, a Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În cazul educației timpurii, raportul ministrului menționează că sunt așteptate propunerile de reformă într-un raport OCDE așteptat în curând. În cazul celorlalte cicluri, sunt propuse sau menționate reforme, dar strict generic, în termeni precum „verificări”, „actualizări”, „reevaluări”, „dezvoltări curriculare”.

Ce propuneri de schimbări curriculare sunt menționate în Raportul QX:

„Învățământul obligatoriu trebuie pregătit printr-o reorganizare a educației antepreșcolare, cu un curriculum modern, asociat cu resursa umană și infrastructura de calitate. De obicei, educația antepreșcolară și educația preșcolară sunt tratate psihoeducațional și administrativ ca parte a educației timpurii (așa cum este cazul și în standardele/reperele aprobate în țară 2024). În esență, curriculumul educației timpurii trebuia să constituie prerechizitele pentru competențele de bază și cele cheie, care urmează să fie aprofundate și dezvoltate apoi în următoarele cicluri de învățământ. 

Cred însă, accentuând (1) componenta psihologică – ex. stadiul senzorio-motor (orientativ 0-2 ani) vs. stadiul preoperațional în dezvoltarea piagetiană clasică (orientativ 2-6 ani) – și (2) noua structură administrativă – educația preșcolară devine parte din învățământul obligatoriu – că, păstrându-se principiile și umbrela educației timpurii, educația preșcolară trebuie tot mai mult gândită prin similaritate și raportare la educația primară, pe care o pregătește psihoeducațional și administrativ. Raportul OECD 2025, din luna mai, va detalia astfel de reforme necesare la nivelul educației timpurii. 

Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului primar a fost în anul 2013, aici fiind necesare verificări și actualizări, unde este cazul. 

Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului gimnazial a fost în anul 2017, de aceea, și aici trebuie să se facă verificări și reactualizări, unde este cazul. 

La nivelul învățământului liceal, există o întârziere de peste două decenii, de aceea reforma aici trebuie să devină o prioritate; planurile cadru au fost deja puse în dezbatere publică, așadar, următoarele etape – programe/manuale/formarea profesorilor – pot fi implementate, astfel încât anul școlar 2026/2027 să înceapă cu o nouă paradigmă curriculară la nivel de liceu. 

În fine, trebuie formulate dezvoltările curriculare pentru educația timpurie și pentru învățământul postliceal.”

Metode de predare-învățare „dublate de noi dezvoltări tehnologice” și IA

Tot la capitolul „Reformă curriculară” sunt menționate și nevoia de utilizarea unor metode „moderne” de predare-învățare „dublate de noi dezvoltări tehnologice”. Iar raportul QX menționează că ar putea fi generalizate, „dacă se vor dovedi eficiente și sigure”, și proiecte de utilizare a IA:

• „Cadrele didactice trebuie pregătite, astfel încât să utilizeze metode moderne de predare-învățare cât mai personalizată, activate și dublate de noi dezvoltări tehnologice, care se dovedesc eficiente și sigure pentru copii (vezi și OECD, 2019; UNESCO, 2023).”
• „Am demarat deja în 2025 o serie de proiecte pilot pentru utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional, iar dacă se vor dovedi eficiente și sigure, vor fi generalizate, alături de metodele mai tradiționale de educație.”

Problema schimbărilor curriculare a fost atinsă de ministrul Daniel David și în conferința sa de presă de luni, 19 mai, când a vorbit pe larg despre schimbările prioritare așteptate la nivel de planuri-cadru la nivel de liceu, dar și despre nevoia generală de a „preda mai puțin, dar mai relevant”.

Declarațiile lui pe aceste teme, detaliat:

Daniel David, după ce noul președinte Nicușor Dan a criticat curriculumul la clasa a II-a: Să ne amintim că, în primar, reforma curriculară a început în urmă cu mai mult de un deceniu, deci e timpul să te mai uiți la ea

Daniel David: În zona de curriculum, trebuie să predăm mai puțin, dar mai relevant. Numărul de ore ar trebui să nu iasă din logica unei medii la nivel european

Foto Young © Simon Kadula | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.