Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, a declarat, referitor la rezultatele de la simularea examenului național de BAC 2025, că „ne trezește îngrijorare faptul că tinerii noștri nu sunt capabili să lucreze cu niște concepte destul de simple”. „Dacă acești tineri nu reușesc să recunoască totalitarismul pe hârtie, este de așteptat ca ei să nu-l poată recunoaște nici în viața reală”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute pentru știrile ProTV.
Amintim că aproape 33% dintre elevii care au susținut simularea examenului de Bacalaureat 2025 la Istorie nu au reușit să enumere două practici politice totalitare din perioada comunistă, arată analiza oficială pe itemi publicată luni, 28 aprilie.
„Este una dintre cele mai proaste vești pe care le puteam primi, din mai multe motive. Ne trezește îngrijorare faptul că tinerii noștri nu sunt capabili să lucreze cu niște concepte destul de simple. Ceea ce este important este că, dacă acești tineri nu reușesc să recunoască totalitarismul pe hârtie, este de așteptat ca ei să nu-l poată recunoaște nici în viața reală. Cum vor fi deciziile pe care le vor lua acești oameni care nu sunt capabili să recunoască câteva dintre atributele dictaturii? Eu cred că aceste decizii pot fi periculoase pentru democrație”, a spus Cosmin Popa.
Rezultatele de la simularea bacalaureatului 2025 au arătat că unul din trei elevi de clasa a XII-a nu a luat nota 5 la limba română. Cei mai mulți elevi cu note sub 5 sunt la disciplina obligatorie a profilului, Istorie sau Matematică – mai precis 36%. Detalii aici.
Elevii au putut lua nota 5 sau mai mult doar pe baza punctelor de la itemii care cer extragerea informațiile din textele pe care le au în față. La acești itemi, peste 90% din elevi, la unii itemi și 95 sau 97-98% din elevi au primit punctele pentru rezolvare.
- „Poți să iei un 5,60 fără să știi istorie absolut deloc. Competențele generale citit, înțeles text reprezintă nu mai puțin de jumătate din punctaj, 46 de puncte din 90”, atrăgea atenția în 2024 Sorin Langu, profesor de Istorie la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galați.
- Iar o analiză făcută pe subiectele de la Istorie de Edupedu.ro, în 2020, arată că nota minimă pentru reușită, adică 5, poate fi luată fără nicio cunoștință acumulată la școală la această materie de liceu, fiind necesară doar prezența candidatului la examen, un pix funcțional și să știe să citească, să facă deducții logice.
Subiectul I: rezultate bune la itemii 1-4, probleme la itemii 5-7
Subiectul I a cuprins cerințe de răspuns punctual, bazate pe două surse istorice despre perioada comunistă din România. Rata de răspuns:
- Itemul 1 (numele organizației internaționale precizate în sursa A) – 95,34% punctaj maxim, doar 4,66% punctaj zero.
- Itemul 2 (o informație despre cultură din sursa B) – 91,54% punctaj maxim, 8,46% punctaj zero.
- Itemul 3 (numele liderului politic și istoric din ambele surse) – 89,13% punctaj maxim, 10,5% punctaj parțial, 0,36% punctaj zero.
- Itemul 4 (redactarea unui răspuns care să susțină ideea că societatea din sud-estul Europei s-a confruntat cu o criză de sistem) – 97,73% punctaj maxim, 2,27% punctaj zero.
- Itemul 5 (extragerea a două informații cauză-efect din sursa A) – 80,78% punctaj maxim, 19,22% punctaj zero.
- Itemul 6 (prezentarea a alte două practici politicile totalitare decât cele din text) – 23,37% punctaj maxim, 44,07% punctaj parțial, 32,55% punctaj zero.
- Itemul 7 (asocierea unei practici politice utilizate de statul român cu o practică de final de secol XX) – 44,55% punctaj maxim, 55,45% punctaj zero
Subiectul al II-lea: rezultate bune la întrebările scurte, probleme la cerințele de sinteză
Subiectul al II-lea a cerut analiza unui text despre revoluția de la 1848 în Moldova. Rata de răspuns:
- Itemul 1 (numele unui revoluționar moldovean) – 98,69% punctaj maxim, 1,31% punctaj zero.
- Itemul 2 (precizarea secolului la care se referă sursa) – 91,60% punctaj maxim, 8,4% punctaj zero.
- Itemul 3 (precizarea domnitorului moldovean din sursă și o acțiune a acestuia) – 85,39% punctaj maxim, 5,75% punctaj zero și 8,86% punctaj intermediar.
- Itemul 4 (menționarea unui fapt istoric relevant din sursă) – 89,70% punctaj maxim, 8,31% punctaj intermediar, 1,99% punctaj 0.
- Itemul 5 (formularea unui punct de vedere despre programul revoluționar de la Brașov, susținut cu două informații) – doar 44,85% punctaj maxim, 26,43% punctaj parțial, 28,71% punctaj zero.
- Itemul 6 (argumentarea afirmației privind modernizarea statului român între 1860-1870 printr-un fapt istoric) – 47,18% punctaj maxim, 52,82% punctaj zero.
Subiectul al III-lea (eseul): aproape jumătate dintre elevi au luat punctaj zero
La Subiectul al III-lea, elevii au avut de redactat un eseu de aproximativ două pagini despre evoluția Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei între secolele XIV-XVIII, respectând cerințe clare:
- SIII. Reper 1 (prezentarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea) – 51,26% punctaj maxim, 22,95% punctaj intermediar, 25,79% punctaj zero.
- SIII. Reper 2 (prezentarea unui fapt românesc la est de Carpați în secolul XIV) – 56,75% punctaj zero, 25,79% punctaj zero.
- SIII. Reper 3 (menționarea a două aspecte despre organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele XVI-XVII) – 74,84% punctaj zero, 22,45% punctaj maxim.
- SIII. Reper 4 (formularea unui punct de vedere despre organizarea instituțională a Moldovei sau Țării Românești până la mijlocul secolului al XVIII-lea) – 64,30% punctaj zero, 13,81% punctaj intermediar, 21,89% punctaj maxim.
- SIII. Limbaj istoric (utilizarea corectă a limbajului istoric și conceptelor cauză-efect) – 50,71% punctaj zero, 28,39% punctaj intermediar, 20,91% punctaj maxim.
- SIII. Structurare eseu (organizarea logică și clară a eseului) – 61,10% punctaj zero.
- SIII. Cronologie/Logică (respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor) – 55,09% punctaj maxim, 24,20% punctaj zero.
- SIII. Limită spațiu (respectarea limitei de spațiu de circa două pagini) – 58,90% punctaj maxim, 41,10% punctaj zero.
1 comment
Tocmai de aceea nu mi se pare deloc in regula ca proba la istorie si matematica sa reprezinte aceeasi proba, adica pentru a lua nota 5 la matematica este nevoie de destul de multe cunostinte acumulate de-a lungul celor 4 ani de liceu, in comparatie cu istoria unde jumatate se face pe text, de aici si mediile mai mari ale elevilor de la uman fata de cei de la real, cred ca ar trebui regandit subiectul la istorie