În turul al doilea al alegerilor prezidențiale ar trebui să se prezinte la vot „minim 2 milioane” de români în plus față de turul întâi, din care vasta majoritate să voteze cu Nicușor Dan, pentru ca acesta să se asigure de victorie, apreciază rectorul Universității din București, profesorul de sociologie Marian Preda. Acesta a comentat, în emisiunea Digi 24 „În fața ta” de sâmbătă, 10 mai, că economia va fi un factor important în aceste alegeri. Și a descris diferența între suveranitatea inclusă în Constituție și suveranismul radical etalat în această campanie electorală.
Marian Preda a apreciat că, în confruntarea dintre candidații George Simion, lider detașat în preferințele electoratului după primul tur, și Nicușor Dan, acesta din urmă „are o șansă și acum”, dar în acest moment „probabilitățile sunt relativ mici pentru Nicușor Dan”. El a explicat, însă, factorii care pot influența rezultatul alegerilor și ar putea determina o răsturnare de scor: situația economică, un număr mare de votanți în plus în turul al II-lea, situații neprevăzute ce pot apărea inclusiv din dezbaterile electorale.
- Despre situația economică, rectorul UB a apreciat că aceasta „va conta mult mai mult, pentru că asta îi afectează pe oameni și unii s-ar putea să o înțeleagă în mod direct. Cei care au rate la bănci, cei care își fac planuri de diverse tipuri, planuri de afaceri. De exemplu, dintre cei care nu au votat, cei 48%, pot să fie mulți activați dacă se întâmplă lucruri negative în piață și dacă ele se percep ca fiind datorate mai ales unuia dintre candidați și le percep ca fiind evitate dacă va câștiga altul”.
Întrebat de ce studenții din prezent sunt „mai puțin civici”, el a arătat că „ei nu au mai avut probleme” așa cum au avut cei dinaintea lor. Dar, invitat să explice ce înțelege prin suveranism, el a subliniat că tinerii au votat într-o măsură mai mică pe candidații suveraniști decât vârstnicii: „uitați-vă că numărul de tineri suveraniști nu e așa de mare comparativ cu cel al vârstnicilor”.
Marian Preda, despre suveranitate și „suveranismul” vehiculat în spațiul electoral:
- „Suveranitatea este caracteristică trecută în Constituție. Dacă o luăm mot-a-mot, o țară trebuie să aibă o zonă care este suverană. Dincolo de asta, dacă suntem integrați cu celelalte state, din punct de vedere, iată, economic, din punct de vedere geografic, al circulației în Europa, în Spațiul Schengen, din punct de vedere cultural, dacă ne regăsim atât de mult în ceea ce gândesc, ceea ce spun, ceea ce fac, ce e similar nouă din alte țări, de ce ar trebui să creăm granițe? Suveranismul abordat în mod excesiv, ca naționalism, șovinism, izolaționism este o preluare a unui concept dusă într-o zonă care face mai mult rău decât bine. Să fim suverani față de ce, față de fondurile europene? Să fim suverani față de ce, față de piața muncii din Europa?”
Și întrebat ce le spune celor care gândesc „Haideți, domnule, să încercăm și cu ăștia (…) ce se poate întâmpla rău?”, el a invitat alegătorii să se uite la ce se întâmplă în țări cu lideri autoritari, din punct de vedere al drepturilor și al economiei, dar să se gândească și la ce se pot întâmpla cu cotația leului și cu propriile împrumuturi la bănci:
- „I-aș sfătui să se uite la regimuri cu lideri similari, cu regimuri autoritare. Și avem în jurul nostru. Nu doar Ungaria – pe care o depășisem, o să vedem acum, că se refac calculele, dacă euro crește atât de mult PIB-ul României, PIB-ul per capita și toate celelalte performanțe economice vor scădea și probabil vor ajunge din nou Ungaria și alte țări în fața noastră.
- Dar nu numai la Ungaria. Să se uite la Turcia, de exemplu – la cât a fost inflația în Turcia în ultima vreme, la ce proteste de stradă au avut și la toate celelalte, la cum un regim excesiv de autoritar vine și, când vede că cineva îl va contracandida pe președinte, îi anulează diploma de facultate. Pentru că era o prevedere în Constituție că trebuie să ai o diplomă de învățământ superior, prevedere bună, de altfel.
- Să se uite la Rusia, care are un regim autoritar și în care cineva cu o foaie albă este arestat pentru că așa a protestat împotriva războiului de agresiune din Ucraina. (…)
- Și să se uite și la cotațiile leului față de euro și să-și calculeze puțin cei care au împrumuturi la bănci. Asta pot să le recomand eu. (…) Să vedem dacă mai binele pe care îl doresc nu este cumva dușmanul binelui și va fi după aceea mai rău (…)”.
Marian Preda despre direcția voturilor în turul al II-lea și despre suveranism – pe larg:
„(…) Marian Preda: Cu siguranță, Nicușor Dan va lua mai multe voturi de la nehotărâți, de la cei care nu au votat înainte, decât George Simion.
Moderator: Pe ce vă bazați?
Marian Preda: „Mișcarea suveranistă, mișcarea aceasta de protest, este una radicală, în care votanții au fost atât de bine organizați, atât de supărați, atât de determinați să își impună punctul de vedere, încât au participat la vot în mare parte, de la început. În plus, oamenii votează nu doar pentru cineva, ci și împotriva pericolului celuilalt. Nicușor Dan nu este considerat un pericol pentru oamenii care nu veneau la vot. George Simion poate fi considerat în măsură mai mare un pericol pentru oamenii care n-au venit la vot. Poate dintre cei care nu au venit la vot au zis ‘ok, am fost nemulțumiți de cei care au fost până acum, cei care au fost până acum vor fi și în continuare’. Or, acum va fi o schimbare radicală. S-ar putea ca, față de schimbarea radicală, unii dintre ei să reacționeze și asta să-i motiveze să vină. Asta nu înseamnă că se poate câștiga numai cu aceștia. Asta nu înseamnă că, dintre cei care au fost la vot și au votat cu ceilalți candidați, toți vor veni sau că va câștiga foarte mult Nicușor Dan de pe urma lor. Eu mi-am făcut niște estimări, nu pot să fii sigur, dar am făcut niște estimări. Și probabil jumătate de milion până la 700.000 maxim va recupera Nicușor, din cele 2 milioane lipsă. Sunt 3,5 milioane cam așa. Cei care au votat cu ceilalți, pentru că dacă punem aproape 4 milioane cu vreo 2 milioane ale lui Nicușor, mai rămân încă peste 3,5 milioane care au votat cu altcineva decât cu cei doi. Dintre aceștia, 1,2 milioane au votat cu Victor Ponta. O parte semnificativă cred că se va duce mai degrabă la George Simion, o parte va merge și la Nicușor Dan și eu cred că unii, de văzut cât de mulți, nu vor vota deloc. S-ar putea să fie unii nemulțumiți de personaje, nu neapărat de orientări.
Moderator: Câți oameni ar trebui să vină în plus în turul 2, decât în turul 1, ca Nicușor Dan să aibă o șansă?
Marian Preda: Are o șansă și acum. După părerea mea, dacă nu se schimbă foarte mult configurația și nu apar toate contextele acestea… Și nu e numai acesta, mai sunt alte câteva lucruri, adică: Va conta și ce se întâmplă în diaspora cu cei care n-au votat cu ei și mai ales cu ceilalți 3 milioane de oameni care există în diaspora și care nu au participat la vot. Dintre ei se pot activa și acolo niște oameni. De văzut ce și cum, dacă se vor activa mai mulți tot pentru George Simion sau se vor activa mai degrabă cei din diaspora care nu sunt radicali, nu sunt suveraniști.
Moderator: Deci câți ar trebui să vină în plus?
Marian Preda: După părerea mea, minim 2 milioane.
Moderator: Din care Nicușor Dan să ia câți?
Marian Preda: Dacă recuperează 500-700.000 dintre ceilalți – și e un dacă, nu este sigur – atunci mai trebuie să recupereze încă un milion și jumătate de aici. Ceea ce înseamnă că el ar trebui să ia 1.750.000 și George Simion 250.000. Sau să vină peste două milioane și diferența să fie de un milion și jumătate.
Deci, vedeți, probabilitățile sunt relativ mici pentru Nicușor Dan. Și atunci ar trebui să se întâmple ceva și în campanie, adică în dezbateri, prin prestațiile lor să mai schimbe ceva. De obicei aici nu se întâmplă foarte multe lucruri, adică votanții lor sunt în mod normal acolo. Dar votanții celorlalți și cei care nu au participat la vot pot să fie activați mai mult sau mai puțin de ceea ce se întâmplă în campanie. Activați sau dezactivați, demotivați de ceea ce se întâmplă în campanie. Dacă apar lucruri care sunt negative la adresa lui Nicușor Dan, atunci îi motivează pe ai lui și îi motivează pe alții să vină să voteze pentru Simion. Dacă apar lucruri negative despre Simion, lucrurile merg în partea cealaltă.
De asemenea, am văzut o fluctuație destul de mare în zona economică, a leului, a cotațiilor la bursă.
Moderator: Asta contează? Credeți că va conta semnificativ în opțiunea de vot?
Marian Preda: Da. Părerea mea este că poate conta. Sigur, depinde de amploarea fenomenului. Dar opinia mea este că poate conta mai mult decât prestațiile celor doi în acest interval, dacă nu apare vreo lebădă neagră, ceva excepțional. Și chiar și acolo ați văzut că apar informații care par devastatoare (…)
Situația economică va conta mult mai mult, pentru că asta îi afectează pe oameni și unii s-ar putea să o înțeleagă în mod direct. Cei care au rate la bănci, cei care își fac planuri de diverse tipuri, planuri de afaceri. De exemplu, dintre cei care nu au votat, cei 48%, pot să fie mulți activați dacă se întâmplă lucruri negative în piață și dacă ele se percep ca fiind datorate mai ales unuia dintre candidați și le percep ca fiind evitate dacă va câștiga altul.”
(…) Moderator: Unii pot să vă întrebe: ‘domnule profesor, dar ce se poate întâmpla rău cu Călin Georgescu premier și George Simion președinte? Haideți, domnule, să încercăm și cu ăștia’. Ce le spuneți? Ce se poate întâmpla rău?
Marian Preda: (…) Eu cred că ei ar trebui să se uite de fiecare dată la ce s-a întâmplat cu fiecare dintre cei care candidează și promit ceva. Ce au făcut în diverse contexte, ce au construit, ce au realizat? În ce măsură promisiunile lor s-au regăsit în realizările lor? La cariere lor.
De asemenea, i-aș sfătui să se uite la regimuri cu lideri similari, cu regimuri autoritare. Și avem în jurul nostru. Nu doar Ungaria – pe care o depășisem, o să vedem acum, că se refac calculele, dacă euro crește atât de mult PIB-ul României, PIB-ul per capita și toate celelalte performanțe economice vor scădea și probabil vor ajunge din nou Ungaria și alte țări în fața noastră. Dar nu numai la Ungaria. Să se uite la Turcia, de exemplu – la cât a fost inflația în Turcia în ultima vreme, la ce proteste de stradă au avut și la toate celelalte, la cum un regim excesiv de autoritar vine și, când vede că cineva îl va contracandida pe președinte, îi anulează diploma de facultate. Pentru că era o prevedere în Constituție că trebuie să ai o diplomă de învățământ superior, prevedere bună, de altfel. Să se uite la Rusia, care are un regim autoritar și în care cineva cu o foaie albă este arestat pentru că așa a protestat împotriva războiului de agresiune din Ucraina. Să se uite la Coreea de Nord și la toate celelalte regimuri. Dacă au capacitatea de a se uita, de a căuta și de analiza informații și de a le trece prin filtrul propriei gândiri și propriei experiențe.
Și să se uite și la cotațiile leului față de euro și să-și calculeze puțin cei care au împrumuturi la bănci. Asta pot să le recomand eu. (…) Să vedem dacă mai binele pe care îl doresc nu este cumva dușmanul binelui și va fi după aceea mai rău (…)”.
(…) Moderator: De ce studenții de azi sunt mai puțin civici decât cei de ieri?
Marian Preda: Pentru că ei nu au mai avut probleme. Accesul la facultate e mai facil, condițiile în facultate sunt mult mai bune, numărul de burse e mult mai mare, au acces pe toată piața de educație și pe piața muncii din Europa. În concluzie, au mult mai puține probleme decât cei din generațiile anterioare.
Moderator: Ce le spuneți tinerilor despre suveranism?
Marian Preda: Suveranitatea este caracteristică trecută în Constituție. Dacă o luăm mot-a-mot, o țară trebuie să aibă o zonă care este suverană. Dincolo de asta, dacă suntem integrați cu celelalte state, din punct de vedere, iată, economic, din punct de vedere geografic, al circulației în Europa, în Spațiul Schengen, din punct de vedere cultural, dacă ne regăsim atât de mult în ceea ce gândesc, ceea ce spun, ceea ce fac, ce e similar nouă din alte țări, de ce ar trebui să creăm granițe?
Suveranismul abordat în mod excesiv, ca naționalism, șovinism, izolaționism este o preluare a unui concept dusă într-o zonă care face mai mult rău decât bine. Să fim suverani față de ce, față de fondurile europene? Să fim suverani față de ce, față de piața muncii din Europa? Și atunci răspunsul ar trebui să fie mai complex, dar cel puțin aș zice să se uite în dicționar, să citească cu atenție și atunci poate atitudinea unora se va schimba. Deși uitați-vă că numărul de tineri suveraniști nu e așa de mare comparativ cu cel al vârstnicilor. (…)”
Ș.L.
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
