Abordarea interdisciplinară a matematicii, mai multă autonomie pentru profesori, instrumentele digitale care-și pot dovedi eficiența pot fi soluții pentru reforma modului cum este predată matematica în școli, așa încât să țină cont de nevoile de acum ale elevilor și ale societății, arată o nouă analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Aceasta argumentează că, așa cum sistemele de educație trebuie să se adapteze schimbărilor sociale și tehnologice din prezent, și curricululele matematice trebuie să evolueze, pentru a integra acele competențe de care au nevoie noile generații.
Dar, spune analiza OCDE „Curricule matematice orientate spre viitor”, pentru aceste schimbări cei responsabili cu reforma trebuie să fie atenți la o seamă de obstacole: să evite o supraîncărcare curriculară, să nu amenințe echitatea educațională și să se asigure că există o aliniere între crearea noilor conținuturi și implementare.
- Potrivit analizei citate, pentru ca matematica predată în școală să rămână relevantă, ar fi de ajutor integrarea unor competențe precum alfabetizarea în domeniul datelor, gândire computațională sau cea de soluționare a problemelor. „Legăturile interdisciplinare și flexibilitatea acordată elevilor” ar ajuta la pregătirea mai bună a elevilor pentru studiu, pentru viața profesională și pentru învățarea pe tot parcursul vieții.
Sursa citată arată că, în numele alfabetizării numerice, unele sisteme de educație încep să predea mai devreme subiecte precum cele de statistică sau de alfabetizare în domeniul datelor. Aritmetica, geometria și algebra, pilonii consacrați în predarea matematicii, rămân elemente centrale, iar multe sisteme promovează, concomitent, formarea unor competențe precum gândirea critică, soluționarea problemelor sau alfabetizarea digitală în contextul Matematicii.
Dar, arată analiza, toate acestea duc la o aglomerare și la formarea unor disparități între curriculumul dorit, cel predat și cel care este însușit de elevi, în multe țări: „manualele eșuează, adesea, în a oferi elevilor suficiente ocazii să rezolve probleme din viața reală și să dezvolte capacitate de sinteză și analiză”.
- „Introducerea unor noi teme și/sau competențe în curriculele de matematică poate fi necesară pentru a ține pasul cu schimbările (…). Dar, dacă nu este administrată atent, această extindere poate duce la supraîncărcarea curriculumului, într-o manieră în care cantitatea de conținut depășește timpul disponibil pentru instruire și capacitatea de predare-învățare eficientă. Matematica este deja o disciplină de bază în cele mai multe sisteme de educație, consumând o proporție semnificativă din orele de învățare. Cu toate acestea, timpul dedicat matematicii a rămas relativ sabil în țările oCDE, chiar dacă apar noi solicitări. Aceasta creează o provocare semnificativă: cum să integrezi competențele moderne fără să diluezi profunzimea și calitatea educației matematice tradiționale”.
Ce abordări propune analiza OCDE ca răspuns la această provocare:
- Atenție specială pentru concepte matematice mai puține, dar de mai mare impact și utilitate: competențe precum alfabetizarea în domeniul datelor pot fi abordate în teme tradiționale precum statistica, fără să fie nevoi de conținuturi separate
- Instruirea elevilor pentru a modela fenomene din viața reală cu ajutorul algoritmilor, procedură ce le întărește atât competențele matematice, cât și pe cele de rezolvare a problemelor de natură digitală.
- Concepte precum măsurătorile geometrice pot fi introduse în primii ani și apoi detaliate treptat fără să fie nevoie de repetarea materiei.
Aceeași analiză apreciază că resursele digitale pot fi integrate eficient în conținuturile matematice, pentru a întări activitățile de predare și învățare:
- Există instrumente digitale care îi ajută pe elevi să vizualizeze concepte matematice și să experimenteze cu diverse modele în timp real. Cu ajutorul lor, „teme abstracte precum geometria, probabilitățile sau analiza datelor sunt aduse la viață, devin tangibile și relevante”, afirmă autorii, care spun că interactivitatea întărește legăturile dintre concepte teoretice și aplicațiile practice.
- Manualele digitale pot permite învățarea în ritmul adecvat fiecărui elev, ceea ce-i ajută să înțeleagă mai profund teme complexe. Iar tehnologiile adaptive permit identificarea lipsurilor în învățare și elaborarea unor exerciții personalizate. „De exemplu, elevii care întâmpină greutăți în învățarea algebrei pot să primească instruire personalizată și probleme practice suplimentare”, ceea ce „nu doar îmbunătățește înțelegerea materiri, dar și întărește încrederea” elevilor.
Dar, pentru integrarea unor astfel de instrumente, este nevoie de formarea adecvată a profesorilor, amintește analiza: aceștia „trebuie să fie echipați nu doar cu diversele competențe tehnice necesare, ci și cu strategiile pedagogice și standardele etice pentru a crește la maximum beneficiile pe care le oferă aceste resurse”.
Nu în ultimul rând, documentul citat insistă asupra ideii de interdisciplinaritate: „abordarea provocărilor globale necesită cunoștințe interdisciplinare, iar matematica joacă un rol-cheie în domenii diverse, de la știința datelor la inginerie la politici economice. Un curriculum de matematică relevant trebuie să încurajeze legăturile cu științele, cu tehnologia, cu studiile sociale, cu artele, așa încât să le asigure elevilor competențele de gândire creativă, analitică și de rezolvare a problemelor care sunt cerute în prezent celor care intră în câmpul muncii.
Citește și:
ANALIZĂ Planuri-cadru liceu: Matematica predată la toate clasele și specializările, pe parcursul tuturor anilor de liceu – regulă pentru țările europene cu cele mai bune rezultate la PISA 2022 / Există însă și excepții
Noi ținte UE pentru 2030, propuse de Comisia Europeană în domeniul educației: Cel puțin 15% dintre elevi să aibă rezultate de vârf la citire, matematică și științe, cel puțin o treime dintre studenți să fie înmatriculați la studii STEM / CE a prezentat planurile pentru „Uniunea Competențelor”, menită să consolideze competitivitatea pe continent
Foto: © Valentin M Armianu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
2 comments
Aceasta forma de organizare a societății a generat în educație un recul.
Ascultăm de OCDE când justifică tăieri de ore, altfel nu. Când ne spun să educăm elevii în STEM, nu ne pasă, tăiem orele de științe și de matematică, cu pretextul că vom schimba conținuturile.
Ce legături între matematică și științe, când devin practic opționale, iar la numărul de ore minim rămas (DACĂ sunt ore alese de elevi), n-ai ce face acolo ca să conteze.
N-am crezut niciodată că țara chiar ne vrea pr..ști, dar m-am înșelat, e o realitate, nu doar o glumă amară. Noi nu mai pregătim pe nimeni pentru a înțelege noile tehnologii, vom pregăti doar servitori și operatori de call-center. Inovațiile să le facă alții. Mulțumim din inimă psihologului devenit ministru, care nu vede importanța STEM și o ține într-una pe ”diversificarea ofertei” (fără finanțare) și pe ”încrederea în alegerile elevilor”, când jumătate habar n-au ce e cu planurile cadru și nici nu sunt interesați, iar dacă-i întrebi, spun că vor ore puține și ușoare (că doar nu știu încă ce vor să facă în viață, sunt prea tineri pentru asta.) Aveți chiar pe edupedu articole cu diverse sondaje organizate de CNE, care chiar asta arată.
Dar noi vorbim în gol, ministrul are niște lucruri de făcut politic, ca și Deca, mimează dialogul, iar de făcut va face cum vrea el (cum voia Deca, cum voia Iohannis, cum vor secretarii de stat). Totul în numele schimbării de dragul schimbării.