Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, spune că dacă va fi invitat să facă parte din Guvern va pune în discuție o strategie clară prin care bugetul Educației să ajungă în următorii 4 ani la 15% din Bugetul General Consolidat și cel al Cercetăroii să ajungă la 1% din PIB. Declarația a fost făcută la podcastul Hot Spot. Ministrul a explicat faptul că declararea analfabetismului funcționat drept problemă de securitate națională ar obliga Guvernul să nu mai proroge anual prevederea legală prin care Educația primește bugetul respectiv.
Redăm declarațiile ministrului Daniel David pe această temă:
„Eu cred că (analfabetismul funcțional) e o problemă de securitate națională. Sigur, sunt de acord, cu jurnalista că s-ar putea să fie așa (n.red. dacă educația va intra în viitoarea strategie de securitate, automat ea va deveni prioritate pentru serviciile secrete), dar putem să blocăm acel lucru. Eu când spun că e o problemă de securitate națională, aș vrea să fie asumat ca atare și inclusiv să stabilim că bugetul pe care îl avem angajat în lege, odată ce este o astfel de problemă, asumată și în Consiliul Superior de Apărare al Țării, bugetul nu-l mai prorogăm.
Ținta este ceea ce avem în lege, dar sunt de acord că trebuie să ne apropiem treptat de acea țintă și cred că, uite, asta va fi o discuție pentru viitorul guvern, dacă va fi să fiu invitat și eu să fac parte din acel guvern cum planificăm creșterea bugetului în următorii 4 ani, astfel încât la sfârșitul celor 4 ani să atingem 15% din bugetul național consolidat pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.
Nivelul actual, sigur, este mult mai mic. Suntem, dacă știți, oamenii au în minte procentul acela de 6% din PIB – poate e mai simplu să spunem așa, depinde cum măsori, e de în jur de 3 și ceva la sută. Iar în zona cercetării, iarăși, depinde cum măsori. Dacă te uiți doar la bugetul care apare în zona de cercetare, sub cupola ministerului, este sub 0,5%. Dacă iei în calcul toate fondurile publice care apar pentru zona de cercetare, că nu toată cercetarea e sub cupola ministerului – mai ai zona de academie, institute, în alte ministere – mergem în jur de 0,5%. Sigur, sunt date aproximative, fiindcă, repet, depinde ce punct de referință ai”.
Prevederile legale în două legi – 198 și 199 din 2023 – este următoarea:
Articolul 134 din Legea 198/2023 prevede: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Legea 199 din 2023, a învățământului superior, prevede la articolul 147: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
2025 ar fi fost al doilea an de aplicare a legilor educației Deca-Iohannis, bazate pe România educată, în care pilonul central al reformei era tocmai finanțarea alocată pentru Educație de 15% din Bugetul General Consolidat. În sumă exactă, aplicat pe BGC actual, în 2024 ar fi însemnat peste 90 de miliarde de lei.
Bugetul total al Ministerului Educației și Cercetării, reorganizat prin reunirea sectoarelor Educației și al Cercetării, care au funcționat separat în ultimii ani, este în acest an de circa 64 miliarde lei, departe de cele 90 de miliarde prevăzute în legile educației.
Amânarea acestor articole din legile educației este trasă la indigo după amânarea unui alt articol legat de finanțare, timp de 12 ani, este vorba despre Articolul 8 din Legea 1/2011. Acesta prevedea: „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.
Redacția
I.N.
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
3 comments
Daniel David vorbeste mult, este omniprezent, sublim si este la fel de eficient ca o aspirina.
Pai niciodata bugetul n-a trecut de 3% din PIB. Ca sa-l mai cosmetizeze, au mai adaugat reparatul unui grup sanitar, inlocuitul unui geam, etc. Si asa, a saltat pana spre 3.2-3.3%.
Dar legea spunea una (6%, acum 15%, raportat la alta baza), realitatea spune alta.
La fel si pentru cercetare.
Realitatea cruda este ca ordonanta trenulet exista de peste 20 de ani. Si, in fiecare an, amanarea aplicarii legilor care se refera la finantarea educatiei si cercetarii este un articol din ordonanta trenulet.
Acest ministru are un singur scop: sa creasca patrimoniul UBB, prin orice mijloace. Nu-si doreste nimic (bun) pentru invatamant. Altfel, cel putin declarativ, ar fi zis si el ca-si da demisia daca… Parca au mai fost ministri care au venit cu aceasta poveste. Mai toti au ramas pe loc, desi bugetul nu a atins acel 6% din PIB.
Dar cat o fi acum bugetul? 15% din bugetul consolidat, dar cu un grad de colectare de 30% (optimist), asta inseamna 4.5% din PIB. Ce frumos au scos povestea cu 6% din PIB… Acum este cel mult 4.5%. Iar daca, din intamplarea, colectarea merge prost, inseamna ca si invatamantul merita mai putini bani, nu-i asa?
Daca Romania ar fi capabila sa colecteze spre media europeana, bugetul invatamantului ar fi de 6% din PIB. Dar Romania nu vrea sa colecteze mai mult, adica Romania nu vrea sa aloce mai mult pentru invatamant. Sau pentru sanatate.
De fapt, socoteala-i simpla: daca iei procentul din PIB pentru fiecare componenta asumata in buget constati ca bugetul presupune un nivel de colectare de peste 30%. Asadar, daca se porneste de la aceasta presupunere, de ce ne miram intotdeauna ca ajungem pe minus? Colectati, dragilor, si vor fi bani si pentru educatie, si pentru sanatate…
Pleacă! Și sa NU te mai întorci! Ai bulversat tot sistemul!